Pentru că în ultima perioadă subiectele cele mai discutate au fost arestarea lui Andrew Tate și faptul că un club din Cluj încă atrage clienți oferind băutură gratis femeilor, m-am gândit că ar fi important să abordăm la rubrica noastră Terapie, terapie și manele subiectul ideologiei masculine tradiționale sau cum este cunoscut în cultura populară, masculinitatea toxică. Este un subiect controversat și când zic controversat mă gândesc la faptul că unii cred că nu există (cum nu există nici încălzire globală sau cum n-a existat Holocaustul). Chiar și Asociația Psihologilor Americani transmite mesaje mixte cu privire la subiect, chiar dacă în 2018 au publicat un ghid despre practicile psihologice cu băieți și bărbați în care afirmau că aderarea acestora la normele tradiționale masculine (stoicism, suprimarea emoțiilor, hipersexualitate, competitivitate, dominanță și agresivitate) sunt dăunătoare. Printre efectele negative se numără rata crescută de acte violente, agresiuni sexuale, sinucidere, dependențe de substanțe și depresie.

N-a fost greu să aleg o manea în care regăsim subiectul masculinității toxice, de fapt piesa de azi mi-a atras atenția deoarece se auzea de la vecinii mei în timp ce eu citeam acest articol despre manele feministe. Piesa se numește sugestiv Am avut multe femei și e cântată de Adi de la Vâlcea cu PLAY AJ, cărora vreau să le mulțumesc pe această cale. Pe lângă că ne-au făcut majoratele mai faine, ilustrează atât de bine ideea masculinității toxice încât l-ar putea convinge și pe Jordan Peterson de existența fenomenului.

Piesa începe cu versurile Am avut multe femei, numai una și-una/ Dar niciuna dintre ele nu mi-a luat inima. Adi pare să spună asta cu mândrie și e de înțeles. În cultura în care trăim, a “avea” femei multe este văzut ca ceva macho, iar bărbații sunt încurajați să îți facă o imagine de playboy și să își ia validare din cât de multe femei cuceresc și cât de mult sex fără angajament fac. În niciun caz nu e privit ca o adicție sau ca ceva ce semnalează probleme de atașament. În continuare el zice Mamă ce frumoasă e și ce zâmbet are/ Când se uită-n ochii mei inima-mi bate tare ceea ce ne dă de înțeles că are un nou crush și ne descrie trăsăturile fizice ale acesteia. Pe parcursul întregii piese ne spune doar lucruri ce țin de aspectul fizic, obiectificarea femeilor fiind lecția numărul 1 pe care băieții o învață în procesul lor de a deveni bărbați. Lecția numărul 2 este nerespectarea limitelor și ignorarea ideei de consimțământ de care Adi zice în următoarele versuri: M-aș duce la ea s-o invit la dans/ Chiar dacă mă refuză eu n-am să mă las. Apoi un cor de bărbați îl încurajează spunând Uite, uită-te la ea, cum dansează bruneta/ Asta-i marfă de gagică, du-te fără frică. Gașca de băieți care la o primă vedere pare supportive, de fapt îi întărește lui Adi credințele formate de-a lungul timpului și funcționează ca o audiența la care Adi trebuie să demonstreze că e bărbat adevărat, altfel cel mai probabil va fi luat la mișto, chiar umilit de ei. Una din sursele cele mai importante de formare a credințelor specifice masculinității toxice este atitudinea băieților de aceeași vârstă care pot fi bully și să taxeze orice comportament care nu se încadrează în masculinitatea tradițională.

În strofa următoare aflăm mai multe despre palmaresul autorului dar și cu ce provocări se confruntă în momentul de față. Din câte domnișoare și doamne am avut până acum/ Niciuna la prima vedere n-a reușit să-mi facă inima scrum/ Și cred că peste-o sută de femei am avut/ Însa niciuna, n-a putut asa usor sa îmi fure inima/Însă o puștoaică doar cu un zâmbet mi-a furat inima/ Cum să fac să mă duc la ea să-mi spună cineva/ Ce mult as vrea sa fie doar a mea si numai a mea a/ Chiar dacă aș sti că-mi fac belea cu toată lumea pentru ea. Lăsăm la o parte faptul că simte nevoia să sublinieze distincția dintre doamne și domnișoare, că din nou folosește verbul “a avea” când se referă la relațiile cu femeile sau că  termenul de “puștoaică” sugerează că fata pe care vrea să o cucerească e foarte tânără, nu că nu ar fi problematice aceste aspecte. Dar ce mi se pare interesant e că cineva care fost cu peste 100 de femei nu are skill-urile necesare să abordeze persoana de care se simte atrasă (Cum să fac să mă duc la ea să-mi spună cineva), o altă consecință a culturii în care trăim care în loc să prezinte un model sănătos de cum să te comporți în astfel de situații, încurajează agresivitatea și intimidarea ca strategii de cucerire. În plus, PLAY AJ crede că una din cerințele necesare cuceririi fetei ar fi să își facă belea cu toată lumea pentru ea, din nou agresivitatea și dominanța fiind văzute ca ceva normal ba chiar necesar.

La refren avem un dialog între Adi de la Vâlcea și gașca de prieteni de care am vorbit mai sus, care sună așa: Nu stiu ce să fac; du-te la ea/ Dacă mă refuză? Nu te lăsa/ Am să mă duc și am să-i spun/ Că sunt vagabond și am suflet bun. Din nou, este coach-uit să nu respecte NU-ul fetei. Și se pare că a venit cu o strategie legată de ce să facă, să îi spună acesteia că e vagabond și are suflet bun, acel ȘI arătând că nu există nicio disonanță cognitivă acolo. În ce Univers ar fi asta o replica bună de agățat? În universul nostru, unde masculinitatea toxică influențează și femeile care pot fi atrase de bărbați indisponibili și care “nu se așează la casa lor”. Așa cum bărbații își iau validare din cate femei cuceresc, femeile se pot valida în funcție de cât de mult se sacrifică, câtă iubire necondiționată oferă și cât de empatice sunt cu acești bărbați care pot fi vindecați cu ajutorul lor deoarece în spatele comportamentelor toxice, au  de fapt suflet bun.  

Piesa continua cu versurile: Hei hei hei le zic la baieții mei/ O vreau pe bruneta asta nu mai vreau alte femei/ Când zâmbește mă-nebunește și când dansează mă zăpăcește/ Nici un bărbat nu reușește să ajungă unde-și doreste. Autorul pare convins că femeia pe care are crush e singura femeie pe care o dorește, convingere ce se va schimba cel mai probabil după ce aceasta este cucerită dar totuși pare o provocare destul de mare pentru el iar faptul ca ceilalți bărbați nu au reușit să o seducă reprezintă un boost de motivație, cultura vestică punând mare accent pe competiție și pe “a câștiga”. Apoi aflăm și deznodămâmtul: Plec de la masa mea spre ea dar înainte beau ceva/ Și inima îmi bate tare, cât am prins tupeu nu pot să-aștept/ Mi-a zâmbit, am luat-o de mână, i-am spus că vreau să fim împreună/ Și că nu vreau nimic mai mult decât un „da” și un sărut. Alcoolul l-a ajutat să o abordeze deci nu e de mirare că rata dependențelor este atât de mare în societatea noastră. Ultimul vers ne sugerează că PLAY AJ are cunoștințe de psihologia persuasiunii și a aplicat tehnica foot in the door, care spune că dacă cineva acceptă o cerere mai “mică” (decât un da și un sărut) cresc șansele să accepte o a doua cerință mai “mare”.

Ca să încheiem episodul de azi într-o notă optimistă, bărbații care vrând nevrând și-au însușit un set de valori și credințe tipice masculinității toxice, cu ajutorul terapiei pot să și le modifice. Astfel, aceștia pot să învețe să proceseze sentimentele de respingere și de rușine, să accepte că chiar dacă își doresc ceva nu sunt îndreptățiți să și primească tot timpul ce-și doresc, că pot tolera mai ușor sau mai greu durerea provocată de un refuz, că valoarea lor ca bărbați și ființe umane nu e determinată de cât de multe femei cuceresc, că pot comunica asertiv și trata cu respect cealaltă persoană, că dacă intră în contact cu emoțiile și părțile lor vulnerabile nu sunt mai puțin bărbați ci sunt mai compleți și că pot avea relații romantice satisfăcătoare care să depășească etapa inițială de seducție.