În 2024 nu am fost la festivaluri, să pot să fac top 15 ca anul trecut dar am avut câteva experiențe drăguțe cât să strâng de un top 5. Anul ăsta am fost pe austeritate în materie de concerte, dar la anul va fi iar belșug.

5. King Dude @ Quantic

Pe King Dude l-am mai văzut la DBE în Alba Iulia acum mult timp și eram curioasă cum a evoluat de atunci. Pare la fel de adolescentin pe partea de obsesie a lui împotriva religiei dar mai matur și clar definit în materie de sound. Chiar dacă am rămas în urmă cu piesele, recunoscând doar două, trei dintre ele și mi-a fost frică la un moment dat că de fapt suntem la un ritual de invocare a lui Lucifer, per total am apreciat dark folk-ul livrat corect de domnul.

4. Zimbru @ Echoes Haus

Concertul Zimbru a fost ca o reuniune de clasă, un amalgam de nostalgie și entuziasm plus plăcutul sentiment de a vedea fețe familiare și dragi. Încălziți și încrezători după turneul avut în Europa Centrală și de Est (București fiind ultima destinație), Zimbru au îmbinat piese de pe ultimul album Rest Your Anger In My Lap cu piese pe care publicul deja le știa pe de rost și au făcut o atmosferă foarte intimă și nice.

3. Florin Salam @ Berăria H

De ziua mea se anunța concert Salam în Berăria H și am zis că e singura alegere acceptabilă să-mi petrec ziua de naștere. Regele s-a lăsat așteptat dar n-a dezamăgit, a început direct cu Foc, foc, foc, mi-a făcut dedicație La mulți ani (contra unei sume modice) și nu a mai plecat 3 ore de pe scenă. Am plecat noi mai repede, că avem o vârstă, deși vocea lui a continuat să se audă la mine în urechi/ cap mult după aceea.

2. Dream Wife @ Control Club

A fost punk, a fost feminist, a fost puternic. De când le-am pus în topul albumelor în 2018 așteptam să le văd și visul mi s-a îndeplinit. Au primit chiar și extra points pentru cover-ul la All the Things She Said pe care l-au făcut dar și invitata din deschidere Ioana Iorgu a fost o supriză plăcută pentru mine.

1.Blixa Bargeld & Teho Teardo @ Control Club

În plină anxietate electorală, cu două zile înainte de Parlamentare, Blixa și Teho Teardo la care îmi luasem bilet din februarie, mi-au oferit ceea ce nu credeam că pot trăi în acele momente: o oază de liniște. Da, celebrul țipăt al lui Blixa a creeat liniște. Totul a fost atât de poetic, profund și cu sens, încât Apocalipsa părea să stea pe loc. Pentru moment.