Proiectul „La Terenuri” după 6 ani de activitate – raport sociologic

Inaugurarea Podulețului din cadrul proiectului Pârâul Nostru 2018 © Mihai Armanca

Proiectul „La Terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur” a debutat în anul 2012 sub „umbrela” proiectului european Landscape Choreography, care reunea 3 contexte locale diferite: Cottbus (Germania), Taranto (Italia) și Cluj-Napoca (România), propunându-și sondarea acestor locații prin mijloace interdisciplinare situate între artă în spațiu public, performance, arhitectură a peisajului, analiză socio-antropologică și grădinărit urban. În contextul clujean, coordonatorul local Asociația Colectiv A a continuat acest proiect până astăzi încercând să producă o schimbare reală în zona „La Terenuri” din cartierul Mănăștur folosind mijloace culturale, sociale și civice. După 6 ani de proiect, redăm rezultatele unei cercetări sociologice realizate de Anca Chiș și Marina Mironica, o hartă a intervențiilor și momentelor cheie de pe parcursul acestor ani.


În urma analizei datelor colectate în cadrul acestei cercetări am reușit să formulăm un portret de ansamblu a ceea ce înseamnă interacțiunea mănășturenilor din zona La Terenuri cu spațiul public. De asemenea, deoarece ne-am propus să facem o radiografie atât a comportamentului locuitorilor în spațiul public, precum și a nivelul lor de familiarizare cu evenimentele variate organizare în ultimii șase ani de către Asociația Colectiv A, dar și posibilitățile de implicare personală în viața socială și comunitară a zonei lor am obținut o cantitate de informație mai mare decât permite acest raport. Prin urmare, în textul de față sunt prezentate o bună parte din observațiile și descoperirile cercetării sociologice realizate de către noi.

Relația cu cartierul

În ceea ce privește relația celor peste 1100 de intervievați cu cartierul, am identificat existența unei coeziuni și a unui interes comun față de spațiul public din apropiere. Acest lucru însă poate fi dezvoltat doar creându-se mai multe spații și locuri de interes care să invite oamenii să petreacă timp împreună în propriul cartier. O altă dimensiune importantă este accesul la diverse spații verzi, cum ar fi malurile pârâului sau nivelul lor de calitate care are de suferit din cauza mașinilor omniprezente parcate acolo și a traficului pietonal îngreunat. Foarte mulți dintre respondenții noștri au declarat că circulă cu transportul public și că traficul rutier este foarte aglomerat, fapt care ne îndeamnă să credem că merită dezvoltate căile de acces pietonale către stațiile de transport public și fluidizarea accesului automobilelor personale prin plasarea lor în spații special destinate și nu pe malurile pârâului, pe iarba de lângă zona La Terenuri sau pe trotuare.

Zona verde La Terenuri 

În mod nesurprinzător cele mai frecvent întâlnite asocieri și calități ale spațiului din zona La Terenuri pe care au menționat-o persoanele intervievate este vegetația, iarba, copacii și proprietățile unui parc cu acces liber și deschis pentru orice tip de activități. Cei trei sferturi de respondenți care ne-au spus că frecventează zona au declarat în mare parte că merg de mai multe ori pe săptămână și zilnic pentru o varietate de activități – relaxare, plimbare, jocuri, practicarea sporturilor, picnicuri, plajă, alergat și participare la evenimentele organizate acolo. De asemenea, trebuie remarcat faptul că la întrebarea noastră cu cine petrec timp sau cu cine merg cel mai des La Terenuri, 40,3% ne-au spus că merg cu familia, 33,7% cu prietenii și 8,5% cu vecinii, lucru care poate însemna că spațiul servește ca loc de întâlnire pentru oamenii din zonă și că datorită proximității unui spațiu deschis și accesibil aceștia se pot întâlni cu alți oameni.

Fig. 1 Cu cine vizitați zona LT?

Inițiativa La Terenuri – Spațiu Comun pentru Mănăștur, coordonată de Asociația Colectiv A

Activitățile organizate sistematic în zona La Terenuri au început în anul 2013 când Asociația Colectiv A a inițiat un proiect de activare comunitară. În ultimii șase ani s-au derulat diverse proiecte artistice, sociale, de urbanism și activism cetățenesc. Unul dintre elementele cheie ale activității Asociației Colectiv A a fost implicarea locuitorilor din zonă în evenimentele și programele realizate. Astfel, începând cu grădinăritul, construirea unei scene, a locurilor de șezut, precum și a curățeniei și menținerii activităților din zonă au avut loc concerte, ateliere și diverse competiții sportive sau târguri de meșteșugari. De asemenea, implicarea tot mai frecventă a cetățenilor din zonă și interesul acestora în procesul de planificare și organizare a evenimentelor din spațiul La Terenuri s-a soldat cu formarea Grupului de inițiativă pentru Mănăștur. Cu toate acestea, mai bine de o treime dintre respondenți consideră că Primăria este organizatorul evenimentelor, pe când, alte două treimi se împart în cei care știu despre un ONG/asociație culturală (Asociația Colectiv A) care se ocupă de activitățile din zonă și foarte puțini au auzit despre inițiativa cetățenească care este organizată la firul ierbii, în cartier. Acest aspect trebuie considerat atunci când se vorbește despre asocierile oamenilor cu profilul instituțiilor și a organizațiilor implicate în gestionarea și activarea spațiilor din oraș. Pe de altă parte, asocierile pe care le-au făcut respondenții cu Asociația Colectiv A sunt: curățarea spațiului, promovarea spațiului La Terenuri, ateliere și evenimente sociale sau pur și simplu evenimente de interes larg, cum sunt Zilele Mănășturului.

Fig. 2 Cine organizează evenimentele LT?

Un proiect susținut de Asociația Colectiv A și care face parte din inițiativă este Buletinul de Mănăștur, care deși cunoscut doar de aproximativ jumătate dintre respondenți este considerat foarte important – 73,6% sau important – 22,9% pentru viața cartierului. Evenimentele cel mai des rememorate de către locuitorii din zonă sunt: Zilele Mănășturului, Ziua Om-Animal, Atelierele pentru copii, Atelierele pentru cetățeni activi, precum și Serile de vară Clujene, grădinăritul și curățenia. Participarea la aceste evenimente s-a dovedit a fi destul de ridicată, iar la întrebarea referitoare la necesitatea implicării cetățenilor în gestionarea zonei am primit 918 răspunsuri pozitive și 201 răspunsuri negative sau nesigure. Aceste cifre ne vorbesc despre interesul și dorința de a contribui la buna funcționare a spațiului și a vieții de cartier. Cu toate acestea, la întrebarea dacă respondenții ar dori să se implice personal în gestionarea zonei La Terenuri am obținut răspunsuri împărțite: 48,4% – Da și 46,2% – Nu, mulți considerând că instituțiile statului sunt exclusiv responsabile pentru ce se petrece în spațiul public și nu consideră necesară participarea la luarea deciziilor care vizează spațiul folosit atât de des de către ei.

Raportarea la spațiul public 

Spațiului public este un concept neînțeles până la capăt în societatea noastră. Acest lucru este determinat și de sensibilitatea societății românești cu privire la problemele legate de proprietate. Discursul public despre proprietate care s-a articulat după 1989 este pregnant în avantajul și despre intangibilitatea proprietății private. Ca efect advers la această stare a lucrurilor vine și separarea indivizilor de spațiile publice, care rămân foarte importante pentru o viață socială și comunitară completă, dar sunt scoase din imaginarul comun. Importanța acestora pentru persoane separate nu există, precum nici un precedent în organizarea grupurilor care să revendice spațiile publice sau să se identifice în mod organizat cu spațiile dintre blocuri, aleile, trotuarele sau parcurile de cartier. Întrebați ce înseamnă pentru ei spațiul public respondenții s-au plasat în două plaje mari de răspunsuri, și anume spațiu public accesibil pentru toată lumea și spațiul public ca zonă verde.

Cred ca ar fi nevoie de redefinirea conceptului, de cele mai multe ori în România spațiul public este asumat de cineva, chiar dacă acel cineva este statul care decide maniera de a-l „utiliza” în folosul/defavoarea cetățenilor, fără consultarea acestora. (răspunsul unui intervievat)

Deși nu există o practică vastă și recunoscută în a utiliza spațiile publice, din răspunsurile primite reiese că principalele grupuri țintă care ar fi interesate în frecventarea spațiului verde din zona La Terenuri sunt copiii, părinții cu copii, persoanele pensionate.

Fig. 3 Participare la activități ale proiectului LT
Fig. 4 Dorința de implicare în gestionarea spațiului LT

Astfel, considerăm că ar trebui organizate evenimente care să vizeze în special aceste categorii. Ținând cont de doleanțele variate ale respondenților, transpare necesitatea unui spațiu flexibil, care ar permite utilizarea confortabilă pentru diverse categorii din interese, cu acces liber. Importanța zonei La Terenuri este apreciată foarte înalt de către locuitorii Mănășturului intervievați de noi: dacă 61, 7% ne-au spus că pentru ei personal zona este foarte importantă, atunci valoarea acesteia pentru cartier a fost apreciată și mai înalt – 83,4%. Trebuie considerat aspectul memoriei colective deoarece pentru persoanele care locuiesc aici, Terenurile fac parte din modul în care ei interacționează cu spațiul, cu vecinii și cum își petrec timpul cu membrii familiei. Valoarea spațiului verde La Terenuri în jurul căruia se întâmplă activitățile unei bune părți din cartierul Mănăștur este dată de flexibilitatea și deschiderea pe care o are un spațiu definit nu de ziduri și indicatori de folosință, ci de propriile necesități ale locuitorilor. Rezultatele acestei cercetări vin să confirme necesitatea de spații deschise și cu acces liber în cartier, precum și locuri care să încurajeze comunicarea dintre vecini, cum ar fi Cinema Dacia, malurile Pârâului Calvaria, foișoarele și băncile pentru șezut.

Stau extrem de aproape de cinema, dar ori de câte ori m-am gândit să merg, nu am găsit în program niciun film care să mă scoată din casă. Mi-ar plăcea extrem de mult, de exemplu, sa vad filme românești, pe care nu le găsești niciunde, de unele nici nu ai auzit poate. Mi se pare că au o promovare tare slabă pentru un cinema cu un potențial măricel. (un respondent despre programul Cinema Dacia)

Considerăm că în baza răspunsurilor acumulate în cadrul acestei cercetări se pot face unele extrapolări la nivel de cartier și oraș atunci când se proiectează spațiile publice verzi, pietonale. De asemenea, experiența acumulată de către cetățeni în a-și gestiona spațiul public din proximitatea locului de trai și interesul acestora, articulat de-a lungul timpului poate fi un exemplu de practică benefică în organizarea de evenimente potrivite intereselor și nevoilor anumitor zone fizice și de interes.

Fig. 5 Cum e văzut regimul de proprietate în zona LT

Leaflet La Terenuri A1_fata

Fig. 6 Activități existente în zona LT?

Notă: Aici puteți downloada o versiune vizuală .pdf a leaflet-ului:

Leaflet La Terenuri A1_fata 

și aici puteți citi raportul sociologic în întregime:

Cercetare sociologică La Terenuri Mănăștur_online .

FacebookGoogle+Twitter

Sorry, comments are closed for this post.

Evenimente recomandate

There is no custom code to display.

© 2019 slicker.ro

Slicker este construit pe platforma Wordpress