Bună ziua, dragii mei! După o pauză de o săptămână, vă invit din nou la Friday, I’m in Love. Am văzut la TIFF filmul Good Vibrations despre care o să scriu in Filme de la TIFF – partea II, dar trebuie să vă spun că partea cea mai bună a lui a fost soundtrack-ul. De acolo am descoperit Ramases şi pentru că am vrut să văd despre ce e vorba, am dat de albumul Space Hymns din ’71, un must pentru fanii progressive.

De departe cea mai ciudată piesă de pe album este You’re the Only One, în care se repetă versul „You’re the only one, Joe, the only one” de 35 de ori. De fapt, replica asta este luată din filmul Midnight Cowboy care apăruse cu 2 ani înainte de înregistrarea albumului. Într-o scenă în care Jon Voight şi Jennifer Salt fac dragoste, ea îi spune lui: „You’re the only one, Joe. You’re the only one. You’re better than the rest of them. You’re better than any of them. You love me, Joe? You’re better than all of them.” s.a.m.d. Acest earworm s-ar putea să vă enerveze, s-ar putea să vă rămână în cap multă vreme, dar oricum capul nostru e plin de piese româneşti de la radio. Aşa că, în comparaţie cu acelea, eu zic că e mult mai bine să nu vă puteţi scoate din minte You’re the only one Joe…

Vă las, aşadar, cu această psihedelie, nu înainte de a vă spune iubiţi-vă-ţi mulţi, iubiţi-vă-ţi mulţi, iubiţi-vă-ţi mulţi, iubiţi-vă-ţi mulţi, iubiţi-vă-ţi mulţi, iubiţi-vă-ţi mulţi!