Noi, cetățenii Clujului, cerem Primăriei Cluj-Napoca, la inițiativa grupului civic „SOS Lacurile Gheorgheni”, realizarea celui mai mare parc al orașului, în zona Lacurilor Gheorgheni, cu câteva zeci de hectare mai mare decât Parcul Central.
Menționăm că în partea de est a orașului nu există nici un spațiu public de anvergură, motiv pentru care cerem să nu fie sacrificat viitorul nostru și al copiilor noștri pentru interese particulare de moment prin construirea unor blocuri în zonă.
Parcul Între Lacuri (Parcul Est) propus conține și cea mai amplă infrastructură pietonală și biciclistă neîntreruptă din Cluj, de aproape 10 km, ca alternativă la construcția masivă de clădiri care va conduce la destructurarea inevitabilă a unui cadru natural valoros și a unei zone de agrement care este un adevărat patrimoniu verde al orașului.
Municipiul se găsește într-un mare deficit de spații verzi, cu acces gratuit și nelimitat, de aceea este paradoxală distrugerea prin prevederile Planului Urbanistic General, încă neintrat în vigoare, a celui mai mare posibil parc al Clujului.
Șerban Țigănaș, președinte, Ordinul Arhitecților din România:
„A face un parc nou la Cluj-Napoca ar fi o reușită fără precedent a întregii comunități și cea mai puternică dovadă a faptului că societatea, administrația, instituțiile statului, proprietarii de imobile și locuitorii pot să colaboreze! Ar fi o construcție publică pe termen lung, pentru totdeauna, așa cum au fost și alte asemenea reușite, care au marcat cu repere fundamentale orașul de pe Someș, contribuind la unicitatea sa: Grădina Botanică, Parcul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Parcul Sportiv Iuliu Hațieganu. Acestea se întâmplau cu aproape un secol în urmă și și-au dovedit fără îndoială efectele benefice, devenind parte din identitatea orașului. Iată de ce inițiativa de a se realiza un nou parc public în zona lacurilor din cartierul Gheorgheni, de mult preconizatul Parc Est, ar fi o dovadă de continuitate în civilizație la Cluj. Succesul unei astfel de operațiuni ar fi enorm, până la realizarea lui, imediat după și în timp, ar fi un model de acțiune coerentă și ar plasa Clujul fără îndoială în fruntea celor care candidează pentru Capitală Culturală a Europei. Ar fi o dovadă supremă de cultură urbană a mediului construit. Ar fi o relansare a speranței că se poate trăi bine într-un oraș din România. Am convingerea că suportul, aportul și simpatia cetățenilor dar și dorința de a colabora ar atinge cote fără precedent, ar deveni o adevărată emulație într-o perioadă în care, dacă suntem sinceri nu avem ce aștepta de la guvernanți. Ar fi o dovadă de forță a autonomiei locale, de capacitate de autodeterminare a comunității.
Un astfel de proiect nu este ușor de realizat, necesitând o mare determinare, abilitate și consecvență, neputând fi făcut doar printr-o decizie sau alocare de resurse. E nevoie de asigurarea terenului, care poate fi făcută în interes public prin achiziții, schimburi sau expropriere, toate juste și conform legilor, în avantajul corect echilibrat al celor care dețin terenurile și deopotrivă al tuturor celor care vor beneficia de parc.
În numele arhitecților din România salut această inițiativă și îi rog pe toți cei care au contribuit să continue, iar pe cei care pot și trebuie să contribuie să își deschidă inimile și mințile și să înceapă lucrul la acest proiect”.
Citește restul petiției și semnează aici.
SOS Lacurile din Gheorgheni este o iniţiativă foarte activă care încearcă să salveze cel mai mare spaţiu verde aflat în Cluj prin diferite modalităţi inedite: expoziţii şi discuţii despre situaţia paradoxală dintre investitille Iulius Mall şi ideea unui parc public în vecinătate, apariţii TV, proteste şi o susţinută campanie online pe reţele de socializare sau bloguri mai mult sau mai puţin nişate. Această luptă pe mai multe paliere mă face să-mi amintesc de luările de poziţie atunci când se vehicula extinderea clădirii Casino din Parcul Central pentru găzduirea Filarmonicii. Dând timpul cu 5 ani înapoi (până în 2008) îmi este aproape imposibil să îmi imaginez cum solidarizarea subită dintre unii arhitecţi, activişti la început de carieră, presă şi simpli clujeni a reuşit să stopeze iniţiativa Consiliului Local de a construi pe cel mai reprezentativ spaţiu verde clujean. Acest lucru, în condiţiile în care reţelele de socializare de tip Facebook erau aproape inexistente la acea oră. Îmi amintesc cum toţi colegii mei de „chat” aveau la status articolul Danei Vais din Revista 22: „Clujenii aleg: Filarmonica sau Parc „(http://www.revista22.ro/clujenii-aleg-filarmonica-sau-parc-4576.html). Atunci era vorba de „cultura” care înlocuia spaţiul verde iar discuţia se purta în „centru”. Totuşi, îmi vine greu să cred că astăzi cu atât de mult posibilităţi de comunicare şi „împărtăşire” a mesajului, cazul Lacurilor din Gheorgheni să nu suscite cel puţin la fel de multe spirite şi să nu aibă „viralitatea” scontată. Este vorba, totuşi, de o investiţie privată iar de data asta „comerţul compulsiv” atacă spaţiul verde, chiar dacă toate aceste lucruri nu se întâmplă în centru. Probabil în cei 5 ani scurşi de la ultima „salvare” reală a unui parc, felul în care se fac protestele s-a schimbat, „piaţa protestelor” s-a nişat tot mai mult, iar subiectele acestora s-au diversificat şi problemele cu adevărat importante se pierd printre alte subiecte ale zilei. Strategia SOS Lacurile din Gheorgheni mi se pare interesantă pentru că încearcă să evadeze din nişa de care vorbeam mai sus apelând la părerile avizate ale specialiştilor sau la pârghiile presei presei mainstream locale. Probabil ar trebui mers şi mai departe prin încercarea mecanismele presei centrale de factură intelectuală. Acest bumerang pare să fii funcţionat acum 5 ani. – Silviu Medeşan, arhitect, redactor slicker.ro.
Parcul Între Lacuri sau Parcul Est, indiferent ce denumire are cel mai mare spațiu public al Clujului pe care îl propunem, se poate realiza dacă primăria dorește și există presiune a societății civile asupra ei. Parcul propus de noi este o soluție mai viabilă decât fragmentarea în parcuri de mici dimensiuni nelegate între ele, așa cum e Iulius Mall Park și parcul preconizat pe spațiul fostului cartodrom. Apoi, a avea un teren privat nu îți dă dreptul de a construi automat ce vrei pe el. Terenurile private existente în zonă pot fi răscumpărate la un preț modic dacă sunt menținute în planurile urbanistice ca spații verzi sau pot fi schimbate cu alte terenuri ale primăriei – Adi Dohotaru, publicist și membru al Grupului de inițiativă cetățenească „SOS Lacurile Gheorgheni”.
O initiativa meritorie. Va urez succes!