Zilele acestea îmi rumegam impulsul activ-ist privind fotografia de la un concurs recent și am realizat că la alergarea clujeană de duminică, la una dintre cele mai mari competiții de atletism ale țării (peste 2.000 de atleți, cvasi-majoritatea amatori), cu siguranță nu sunt în competiție cu ceilalți participanți și în același timp nu alerg strict pentru cauza stopării traficului auto în jurul Lacului Gheorgheni 1.

Dincolo de particularismul unei cauze, altceva mă angajează, o logică umanistă, a unei dezvoltări plenare, deși conștient amatoare și fragile în lumea Tehno-Științei, a competiției specializate, a rezultatelor cronometrate, a cifrelor seci și precise, a progreselor și limitelor depășite.

Propag un idealism abstract pentru lumea Tehno-Științei, al unor cauze pierdute pentru că unii refuzăm să ne închinăm limbajului digital al epocii, în condițiile în care Tehno-Știința este parte a Sfintei Treimi extrem de fluide, alături de Capital și Profit. Pentru că în timp ce noi vorbim de posibilitatea subiectivării noastre civico-politice și creării unui spațiu public cu acces general și gratuit pentru socializare, alții arată probabilistic că sunt contribuabilul nr. 1 la bugetul orașului, că vor crea mii de locuri de muncă, iar firmele care nu se pot extinde în clădiri pe malul lacului vor părăsi Clujul, care va pierde competiția în fața Bucureștiului mai atractiv și mai performant.

Limbajul lor, al comodificării realităților înconjurătoare și a ceea ce unii dintre noi percepem ca fiind bunuri comune, este obiectiv, în ciuda iraționalității și lipsei de sens a procesului (știința și progresul nu au o finalitate ca teologiile politice), mai ales dacă e judecat din altă perspectivă decât cea a Sfintei Treimi moderne.

Nu se pune problema înlocuirii Tehno-Științei și a evadării eutopice de tip OCCUPY din astfel de relații de putere, de aceea și sunt la START chiar dacă cu pumnul sus când alții își pornesc cronometrele, ci de a echilibra timid acea lume copleșitoare a probabilului cu alternativele posibilului.