Adevarul adevarat despre chestiune in comunicatul vajnicilor luptatori pentru drepturile biciclistilor, Clubul de Cicloturism „Napoca”.
Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN) a sustinut duminica 29.11.2009 o prezentare cu tema „Beneficiile de sanatate publica ale utilizarii
bicicletei ca mijloc cotidian de transport in mediul urban”, in cadrul forumului regional “Om sanatos intr-un mediu curat” desfasurat la Expo Transilvania Cluj-Napoca sub egida Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu”, in paralel cu Targul „EcoVita – Sanatatea omului si mediul curat in Mileniul III”.
Comunicarea s-a bazat nu doar pe rezultatele activitatii specifice a medicilor care activeaza in cadrul CCN, ci si pe sute de studii de specialitate desfasurate de institutii si organizatii de profil din numeroase state dezvoltate si publicate in reviste medicale de prestigiu, care subliniaza pregnant si riguros stiintific beneficiile pe care le aduce trecerea de la transportul urban motorizat la cel nemotorizat atat starii de sanatate a celor ce utilizeaza in mod regulat bicicleta ca mijloc de deplasare, cat si sanatatii comunitatii respective pe ansamblu. Prezentarea a trecut in revista prejudecatile existente in materie de relatie a mersului cu bicicleta si sanatate, cum ar fi de exemplu falsa idee ca in medie biciclistii inhaleaza mai multe noxe decat persoanele din autoturisme, ca mersul mult cu bicicleta duce la tulburari in sfera genitala sau la nivel articular sau ca, din motive de risc de accident, pe ansamblu un biciclist are o speranta de viata mai redusa sau o sansa mai mare de infirmitate decat o persoana care circula de regula cu autovehicule.
De asemenea, au fost trecute in revista efectele pozitive directe asupra sanatatii celor care utiliteaza regulat bicicleta ca mijloc cotidian de deplasare, incluzand beneficiile pentru sitemul cardiorespirator (inima, vase sangvine, plamani), locomotor (oase, articulatii, muschi) si neuropsihic (coordonare, echilibru, reflexe, tonus psihic, rezistenta la stres), dar si asupra metabolismului si imunitatii si asupra sanatatii sociale a individului.
De exemplu, studiile au dovedit ca cei care merg cu bicicleta in medie chiar si numai 20 de minute pe zi, fara nivel ridicat de efort, dar sistematic si pe termen lung, au o speranta de viata cu aproape doi ani mai ridicata fata de cei sedentari, iar o medie de 45 de kilometri parcursi pe saptamana cu bicicleta de catre persoanele de varsta a treia reduce la jumatate riscul de accidente coronariene si alte afectiuni cardiace acute in comparatie cu cei sedentari! Aceasta in contextul in care, la nivel european, numarul de decese din cauze de boli cardiovasculare depaseste cu mult cel de decese produse din cauza altor categorii de afectiuni ( dublu fata de cancer, de peste zece ori fata de bolile cronice respiratorii, de zeci de ori fata de diabet si fata de diverse boli infectioase etc.)!
Alte studii clinice de mare amploare au dovedit la nivelul biciclistilor o rezistenta sporita la infectii si scaderea semnificativa a riscului de aparitie a mai multor tipuri de cancer. De asemenea, exista studii care arata corelatii puternice intre nivelul de utilizare a bicicletei ca mijloc cotidian de transport in mediul urban si rata obezitatii la nivelul diverselor natiuni din tarile dezvoltate, cu accente dramatice in cazul obezitatii infantile, amenintari tot mai prezente si in Romania, unde activitatea fizica a populatiei in general si a copiilor si adolescentilor in special inregistreaza reduceri ingrijoratoare in utimii ani, in buna parte si din cauza obiceiurilor nesanatoase in domeniul mobilitatii ( deplasare pasiva, motorizata, in dauna celei active, pietonale sau biciclistice).
A fost evidentiat si efectul de “siguranta numerica” ce consta in reducerea atat a procentului de biciclisti accidentati cat si de accidente de circulatie pe ansamblu, odata cu cresterea numarului de persoane care utilizeaza in mod regulat bicicleta, astfel ca promovarea bicicletei poate contribui semnificativ la scaderea numarului de morti sau raniti grav in accidente de circulatie, domeniu in care Romania detine un trist record la nivel european.
Au fost trecute in revista si starea actuala si tendintele pe plan intern si international, amenintarile si oportunitatile, politicile publice necesare pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc cotidian de deplasare in mediul urban, cu accent pe legislatie si infrastructuri. De exemplu s-a aratat de ce sunt contraproductive si pe ansamblu daunatoare si sanatatii publice idei precum instituirea obligativitatii purtarii de catre biciclisti a castii de protectie (idee care pare sa fie privita favorabil de autoritatile publice romanesti, in ciuda studiilor de profil care dovedesc contrariul) si s-a sublinat ca punerea accentului pe cantitate in dauna calitatii in materie de infrastructuri pentru circulatia bicicletelor nu este oportuna si risca sa duca la efecte contrare celor scontate de autoritati.
Comunicarea l-a avut ca si autor pe dr.Radu Mititean, care asigura si presedintia Federatiei Biciclistilor din Romania, si a fost posibila gratie sprijinului informational si imaginilor puse la dispozitie de Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) si diverse organizatii membre sau colaboratoare ale acesteia, precum si de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) prin programele HEPA si THEPEP. Si aceasta actiune a CCN se inscrie in campania VELORUTIA LA CLUJ, parte a campaniei VELORUTIA NATIONALA II, coordonata la nivel national de Asociatia BATE SAUA Bucuresti sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), cu sprijinul Fundatiei pentru Parteneriat, in cadrul programului “Atitudine si Implicare 2009”. Stam la dispozitia celor interesati cu informatii suplimentare si indicatii bibliografice pe tema relatiei dintre bicicleta si sanatate, precum si pe tema avantajelor promovarii utilizarii bicicletei in general.
Sorry, comments are closed for this post.