Am ajuns la Garana fara peripetii, iar drumul, desi lung, mi s-a parut placut si relaxant. Am ales varianta Resita, pentru ca auzisem de Slatina Timis ca este aproape impracticabil pe ploaie si nu am vrut sa avem surprize. Am plecat din Cluj vineri – abia pe la 3 pm – asa ca, pe cand am ajuns, era deja inceput concertul celor de la FOOD – adica Thomas Strønen (tobe, percuţie) & Iain Ballamy (saxofon) feat. Christian Fennesz (chitară). Improvizatiile acestora, total potrivite cu noaptea umeda si plina de stele din munte au reusit sa ma introduca rapid in atmosfera – atata ca nu a fost una calda si primitoare, ci mai degraba una a izolarii si intrebarilor. A sunat bine.
Au incheiat seara Mike Godoroja & Blue Spirit.

Sambata a fost vreme buna si soare, dar asta numai pana dupa-masa, cand norii nu s-au mai putut abtine. A plouat putin, iar in apropierea orei de incepere a concertelor ploaia s-a oprit si s-a facut chiar cald. Atentatele din Oslo au intarziat mult inceperea concertelor, primii invitati fiind norvegienii: Froy Aagre Qartet si Mathias Eick Quintet.
Saxofonista Froy Aagre a venit insotita de pianistul Andreas Ulvo, tobosarul Jo Fougner Skansaar si percuționistul Freddy Wike. Au cantat linistit, muzica a fost ca de poveste; o singura piesa a fost parca putin mai ritmata, poate si pentru ca a fost invitat si publicul sa participe.

Mathias Eick a cantat alaturi de basistul Audun Erijen, pianistul Andreas Ulvo, tobosarul Gard Nilssen si percutionistul Pal Hausken. Au cucerit publicul de la prima piesa. A si fost foarte simpatic: ne-a spus ca se simte ca acasa, vremea e ca la ei, numai ca in padurile in care a copilarit el nu-s chiar asa multi oameni. Inainte de ultima piesa picurii anuntau deja ce va urma, iar bisul a fost cantat pe ploaie.
Pauza nu a fost foarte lunga si a urcat pe scena Nik Bärtsch’s Ronin – Nik Baertsch (compozitor si pianist), Kaspar Rast (tobe), Björn Meyer (bass), Andi Pupato (percutii) and lately Sha (bass, clarinet). Au reusit un spectacol de zile mari.