Unul dintre motivele pentru care mă duc la acest festival este oportunitatea de a vedea filme experimentale într-un format care se pretează experimentului. Însă, chiar dacă filmul nu este experimental, realizatorii par să se întreacă în a stabili care este cel mai eficient în a spune o poveste cu substrat cel mai eficient într-un interval atât de scurt. Iar, ocazional, unele dintre aceste filme sunt remarcat la scară mai mare. ”Oktapodi” (din Franța), pe care l-am văzut la Très Courts în 2008, a ajuns să fie nominalizat la Oscar pentru cel mai bun scurtmetraj animat.

De grot blo – subintitulat un remake norvegian al „Le grand bleu”, filmul este, în esență, o singură poantă spusă extraordinar de bine.

C’est pas une vie! – filmat cu telefonul mobil, este de asemenea o singură poantă, într-o singură dublă…

Free Fall - superbă imaginea subacvatică.

Rubika și Pixels - două animații destul de asemănătoare, în fiecare dintre ele o metropolă este asaltată de un joc.

Competition in the Workplace – comedie editată foarte rapid, despre doi colegi de lucru care se întrec în… bărbi.

Rame dames – preferatul meu, o animație foarte reușită, cu un seducător fundal jazz.

Slightly Fishy – efecte speciale folosite foarte inteligent. Un film de James Cunningham, care a mai regizat și ”Poppy”, un scurtmetraj premiat în diferite părți.

Hand of God – hohote de râs pentru o poveste despre cum Dumnezeu este, câteodată, microbist…

Audiotour – unul dintre cele mai bune scenarii ale acestei ediții.

Undocumented worker: the audition – un mexican de împrumut se oferă să ajute o actriță aspirantă să își repete replicile. Daniel Day-Lewis ar fi invidios.

(more…)