În această seară am primit pe sub uşă redacţiei acest text care mi se pare prea actual ca să nu-l publicăm. Deci de la domnul Mihai Creangă:

Guvernul nou anunţat porneşte cu un elan tineresc. Totul e primăvăratec şi în înăuntrul şi în afara acestuia. Tânăra generaţie (treizecistă ) de miniştri, aleşi ca pe sprânceană, avansează planuri măreţe.
Poporul, cu mic cu mare, poate să jubileze, căci la cârma lui stau, toţi, conducători tineri, destoinici, care ignoră cu obstinaţie că locomotiva cam învechită a aparatului de stat este uşor deraiată de la orice obiective oneste , tributare binelui comun. Acestea îşi vor găsi locul în alte spaţii, supraceleste unde încă mai există dreptatea şi adevăr, da, acolo foarte sus, dincolo de piscurile înzăpezite ale munţilor Făgăraş !!!

Le vom spune celor mai sceptici dintre noi : « Dar staţi , nu cârtiţi, dă-ţi le o şansă » nu au nevoie decât de cele câteva luni ce au mai rămas până la alegeri să transforme faţa ţării. Iar celor care cred că « este prea puţin şi prea târziu » le vom râde voios în faţă. Nici o ţară nu funcţionează în folosul cetăţenilor săi. Cu atât mai puţin una care a trăit şi trăieşte pentru binele altor neamuri şi popoare, prietene şi eliberatoare.
Auzisem pe cineva spunând că România înseamnă, şi citez :

Vasalitate pentru eternitate
Cu conducatori-vânzători
Dar nu şi negustori…

Ei bine, drag popor, acum nu mai e timp de zeflemeli. Ne aflăm pe un nou curs istoric. Puterea a injectat o supradoză de armăsari virili în fruntea căruţei iar căruţaşul priveşte mulţumit cum viitorul atât de obscur se destramă. Vine evul înspre care ne-am edificat glorioasa noastră istorie şi de la care, fără vrerea noastră am fost deseori deturnaţi. Se întrevede un nou orizont escatologic atât de cald şi primitor şi care îşi întinde braţele sale spre noi înălţându-ne pe cele mai înalte culmi ale mediocrităţii. Azi sau în orice caz în zilele următoare ne vom croi destinul.

Aşa că scoateţi-vă feţele voastre dezamăgite şi cenuşii din monitorul agramat şi priviţi cum acest trandafir exuberant şi strălucitor se deschide spre desfătarea tuturor, aduce abundenţă şi încredere şi probabil se îndatorează în continuare pe pielea voastră pentru a crea o reală şi nu o falsă prosperitate, pentru cei puţini dar nu şi pentru restul.
Fie că toate partidele să găsească puterea acum în aceste vremuri de restrişte şi să se reunească, iar din fericita lor conjunţie să reiasă marele partid înainte-mergătorul, atot-puternicul şi mai ales atoate-ştiutorul. Să ne găsim izbăvirea în credinţa că ne vom izbăvi şi tot aşa pentru totdeauna.

[Mihai Creangă, 8 februarie 2012, pe peronul din Teiuş]

Anti-Utopias (click pe imagine) este o platforma de arta contemporana creata de Sabin Borș.  Platforma contine momentan peste 130 de proiecte realizate de artisti internationali impartite pe categorii:  bodies, narratives, identities, spritualities, politics, globalization, technologies, new natures, structure, objects & representation.  Nu trebuie sa fii un expert in arta contemporana sau sa ai neaparat un sac de studiu critic in spate pentru a intelege proiectele; textele de prezentare/explicatie nu apar inca in totalitate, dar e ca si cu trailerele: iti faci o idee si daca te prinde incepi sa cauti in stanga si dreapta mai multe despre artist, proiect, idee, detalii sau astepti textul de prezntare sau, si mai simplu, lasi o intrebare/comment. Platforma e intr-o permanenta dezvoltare, se primesc submissions si se actualizeaza des. Cea mai buna forma pentru a fii la curent este prin subscription (vezi site).

or you can keep in touch here:
Facebook: https://www.facebook.com/AntiUtopias
Vimeo: http://vimeo.com/channels/antiutopias
Twitter: https://twitter.com/#!/Anti_Utopias

Ce scria pe fly-erele aruncate de protestatari în holul Iulius Mall din Cluj.

Protestatarul de Cluj

1. Cine şi de ce a ieşit să protesteze în România în luna ianuarie?
Cum austeritatea a lovit multe categorii de cetăţeni, evenimentul legat de privatizarea SMURD-ului a scos în stradă segmente sociale foarte diferite, cu revendicări diverse, dar care aveau în comun două lucruri: 1) nemulţumirea faţă de precarizarea crescândă a vieţii şi faţă de sărăcia tot mai accentuată; 2) revolta faţă de practicile politice ale celor care ne reprezintă şi ne decid soarta.
Protestelor declanşate spontan, în lanţ, în diverse zone ale ţării, li s-au adăugat organizaţii civice mai vechi sau constituite ad hoc, precum şi susţinători ai partidelor de opoziţie.

2. Au fost protestele politice sau anti-politice?
Politică e orice încercare a unui cetăţean de a se implica în hotărârea propriei sorţi, în lucrurile care ne privesc. În acest sens, protestele au fost cu totul şi cu totul politice. Dar nu au fost organizate de către sau în favoarea unor partide, ci tocmai împotriva practicilor lor de până acum: privatizări ale comapaniilor româneşti profitabile, împrumuturi FMI plătite de cetăţeni şi ajunse în buzunarele clienţilor politici, şomaj, lipsă a securităţii sociale, austeritate suportată numai de cei mai săraci şi mai vulnerabili dintre salariaţi, pensionari, studenţi.

3. De ce să ies în stradă daca nu pot schimba nimic?
Nu pot schimba nimic stând acasă pe canapea, şi numai organizându-mă împreună cu alţii pot schimba ceva. Împreună cu alţii pot realiza că societatea şi economia sunt făcute de oameni şi pot fi modificate tot de oameni. Democraţia poate fi făcută efectivă, dacă mă implic.

4. De ce să ies în stradă dacă nu există o alternativă politică viabilă?
Adevărata alternativă nu trebuie căutată în alternanţa partidelor la putere (în ultimii 20 de ani ne-am convins de meritele unei asemenea afaceri), ci în actul de împuternicire a cetăţeanului. Descentralizarea şi diseminarea puterii într-o democraţie participativă este alternativa politică pe care trebuie s-o creăm!

5. De ce să ies în stradă dacă alţii nu o fac?
Fiindcă guvernul a dovedit deja că este foarte vulnerabil şi că un număr mic de protestatari poate influenţa deciziile politice.

6. De ce să ies în stradă dacă am deja un trai decent?
Pentru că şi tu poţi fi afectat de criză chiar mâine. Pentru că propriul tău viitor nu depinde numai de tine. Situaţia ta economică, bună sau rea, nu ţi se datorează doar ţie, ci şi oamenilor de lângă tine. Oricât de mult ai vrea să crezi că poţi fi individualist, trăieşti într-o lume a interdependenţei, şi de asta solidaritatea şi unitatea socială trebuie să compenseze efectele nocive ale dependenţei.
Şi, nu în ultimul rând, pentru că acum e timpul în care se iau decizii care te privesc direct: Roşia Montană, exploatarea gazelor de şist, împrumuturile FMI, ACTA, privatizările nu sunt hotărâri care să poată fi luate independent de voinţa ta, pentru că te afectează oricum!

Informează-te. Acţionează. Protestele continuă.

UPDATE:

Corina Bucea – manager la Fabrica de Pensule:

1. Când ai intrat prima dată pe slicker.ro? Cum ai aflat de noi?

Am intrat pe slicker probabil de la primul post și am aflat de slicker pe când erau discuții dacă oare e cel mai potrivit nume sau nu – deci pe când ideea era în fașă.

2. Cât de des intri pe slicker şi ce speri să găseşti / citeşti?

Intru constant pe slicker – n-aș putea să fac o statistică dar de fiecare dată când mă întreb – oare ce lucruri se mai întâmplă în oraș despre care nu am aflat încă , slicker e primul loc unde mă duc să aflu. Cu ce m-am obișnuit în ultimul timp să găsesc pe slicker (în afară de lucrurile care pe vreun newsfeed poate au apărut deja) sunt sugestiile despre muzici, filme, concepte interesante și ici-colo câte un articol cu tentă critică și socială.

3. Care e cea mai vie amintire legată de slicker?

Dacă cea mai vie e prima care îmi vine în cap, atunci e momentul în care m-am întâlnit undeva prin centru cu Mihai, care avea în mână proaspete de la tipar stickerele cu slicker – țin minte că am luat și eu câteva, iar unul dintre ele stă încă pe laptopul meu.

4. Ce înseamnă ultimii 3 ani de evenimente alternative în Cluj. Care e rolul slicker în acesta nişa / care ar trebui să fie?

Ultimii trei ani de evenimente alternative în Cluj înseamnă o mulțime de locuri, proiecte, inițiative care au venit, au rămas sau au dispărut ca mici legende urbane – slicker e probabil una dintre cele mai bune reflecții a acestor valuri care ne-au ținut ocupați sau curioși.

5. Ce are slicker şi n-au ceilalţi, ce au ceilalţi şi n-are slicker?

Slicker are personalitate, are o imagine contemporană, un concept coios, conținut unitar și oameni faini care îl selectează.
Ceilalți au reclame, poze cu toată coolimea Clujului.

UPDATE: Am uitat să îl prezint pe Mihai-Vlad Guță, cel care împreună cu Dan Aga a creat slicker.ro:

1. Când ai intrat prima dată pe slicker.ro? Cum ai aflat de noi?

Hmm, prin decembrie 2008. 18 decembrie cred că e data când a mișcat prima oara bebelușul slicker. Inaugurarea oficială a fost la sfârșitul lui mai 2009, când a arătat așa cum doream datorită muncii și talentului lui Daniel Aga și Cameliei Dobrin. Cum am aflat de slicker? Ei, asta e o poveste: m-a lovit dorința de a face un site despre lucruri interesante, design și evenimente prin toamna lui 2008. Vroiam sa-i spun slice.ro, bucati de viață urbană. Și cum cunostințele mele în domeniul online în acel moment erau tare reduse am povestit mai mult cu bunul meu prieten Daniel, în același timp și un foarte de bun webdesigner. Dar slice.ro era vândut altcuiva. Alternativa era slicer, dar, după cum observați, sună foarte tăios și te trimite cu gândul mai degrabă la bucătarie. Hai să strecurăm un K, a zis draguțul de Daniel, și cum nasul meu simte o idee bună de la o poștă, am preluat-o cu viteza acceleratului. Rezultatul îl vedeți astăzi.

2. Cât de des intri pe slicker şi ce speri să găseşti / citeşti?

Intru destul de des pentru că nu folosesc feisbuc sau alte site-uri de evenimente. Dar nu pentru scopul final, pentru că nu prea ies din casă Îmi place să vad afișele și ce mai aduc nou băieții ăștia slickeriști.

3. Care e cea mai vie amintire legată de slicker?

Probabil inaugurarea din 2009, când am alergat cu limba scoasă să promovăm evenimentul. Dar a fost și plăcut.

Un critical mass complet ilicit, promovat de noi și cu noi, la care am blocat circulația pe dorobanților.

4. Ce înseamnă ultimii 3 ani de evenimente alternative în Cluj. Care e rolul slicker în acesta nişa / care ar trebui să fie?

Multe localuri noi deschise, mai multe cluburi de calitate. Clujul e orașul meu preferat, îmi place cum crește și din perspectiva evenimentelor alternative.
Rolul slicker: de lider, normal. Îi lipsea până acum o locomotivă, dar cu echipa asta nimic nu-i poate sta în cale.

5. Ce are slicker şi n-au ceilalţi, ce au ceilalţi şi n-are slicker?

Un iQ peste medie la cei care scriu, cel mai bun design de pe nișă, selecția intenționată a evenimentelor promovate, 0 reclame.

Probabil mai mulți vizitatori, mă gândesc, dar îmi place să cred că ai noștri sunt mai frumoși

3 februarie 2012

4 februarie 2012

Vineri, 3 februarie în Boiler Club, ora 23:00 (Henri Barbusse 59-61)

GUESTS: Alex Metric [UK] – djset

Warm-up: Missile

Arfer Party: Gojira

Arfer Party: Gojira

A venit si randul colegei noastre Delia Hulpuş a.k.a dell:

1. Când ai intrat prima dată pe slicker.ro? Cum ai aflat de noi?

Am auzit de slicker încă de dinainte să se lanseze, de la Mihai.

2. Cât de des intri pe slicker şi ce speri să găseşti / citeşti?

Nu ştiu cât de des intram înainte să ajung să postez, dar tot timpul găseam ceva “fresh” sau amuzant, pe lângă afişe la evenimente. Acum intru zilnic, poate de mai multe ori pe zi.

3. Care e cea mai vie amintire legată de slicker?

Când m-a convins Mihai să postez şi eu. A fost aşa… o decizie de moment, nici nu mă gândeam că mă voi ţine de cuvânt. Era tare necăjit – parcă-l şi văd, eram în Piaţa Muzeului – că găsea atâtea lucruri interesante pe care ar fi vrut să le împărtăşească cu cititorii, dar nu avea timp să le posteze. A zis că are nevoie de o asistentă, care doar să pună pe site ceea ce îi dă el. Mi-a dat el material pentru vreo două articole, am văzut cum stă treaba şi m-am apucat să pun de capu’ meu, ceea ce mi se pare mie interesant. Cred că ştia de la început că aşa o să se-ntâmple.

4. Ce înseamnă ultimii 3 ani de evenimente alternative în Cluj. Care e rolul slicker în acesta nişa / care ar trebui să fie?

Cum zicea şi ggl, pe slicker se promovează, dacă sunt interesante, evenimente care nu apar pe celelalte site-uri de acelaşi gen, sau cel puţin sunt sortate – cam ăsta mi se şi pare că ar fi rolul nostru.

5. Ce are slicker şi n-au ceilalţi, ce au ceilalţi şi n-are slicker?

Eu nu prea ştiu ce au ceilalţi, că nu prea accesez site-uri de evenimente, adică nu-s curioasă să văd cine pe unde a mai umblat în weekend, că aia văd şi pe facebook. Îmi place că, pe lângă faptul că îţi zic cam pe unde ai putea merge, aici mai găseşti câte-o formaţie de care n-ai auzit, mai vezi un clip nou sau altul decât cel pe care îl ştiai, te ţin la curent pe teme sociale etc – câte ceva din toate. Exagerând puţin (…mai mult), cred că am putea vorbi aici despre o “comunitate slicker”, pe când la alte site-uri – nu prea cred

Vasi Hîrdo este editor al revistei Ceramics Now şi unul din cititorii noştri:

1. Când ai intrat prima dată pe slicker.ro? Cum ai aflat de noi?

Am aflat de slicker chiar imediat după lansarea site-ului, probabil căutând ‘evenimente în cluj’ pe Google. În acea vreme eram şi eu interesat de domeniul evenimente locale/ publicitate pe internet.

2. Cât de des intri pe slicker şi ce speri să găseşti / citeşti?

La fiecare 2-3 zile intru pe slicker pentru a vedea ce s-a mai postat. De obicei caut articole, recomandări, filme. Mi-ar plăcea să fie mai multe, şi mai lungi.

3. Care e cea mai vie amintire legată de slicker?

Dacă trec cu vederea faptul că eram bucuros acum 1-2 ani că tot oraşul era împânzit de stickere cu slicker (plus toate WC-urile pub-urilor), cea mai vie amintire este colaborarea Slicker.ro cu revista Ceramics Now. Cred că e o colaborare reuşită.

4. Ce înseamnă ultimii 3 ani de evenimente alternative în Cluj. Care e rolul slicker în acesta nişa / care ar trebui să fie?

Cred că slicker ar trebui să fie o punte pentru artele alternative, şi un motor de gândire sănătoasă (vezi TOTB), însă totul aplicat la o comunitate mai restrânsă – Cluj-Napoca, unde ar avea mijloacele necesare pentru a produce o schimbare în bine.

Propun mai multe articole şi o înclinaţie către dezbatere (vezi articolele Roşia, copacii din Parcul Mare).

5. Ce are slicker şi n-au ceilalţi, ce au ceilalţi şi n-are slicker?

Slicker are un punct de vedere de la care nu se abate. Şi are principii.
Ceilalţi n-au nimic în plus.

* Revista Ceramics Now poate fi cumpărată online sau fizic, sâmbăta în Papillon.

Răspunsurile primite de la colaboratoarea noastră, Larisa Purda:

1. Când ai intrat prima dată pe slicker.ro? Cum ai aflat de noi?

Prima dată am intrat cam acum doi ani, vroiam să ştiu dacă urma un concert OCS în weekendul respectiv sau era doar un zvon. Slicker said yes şi parcă aveau şi concurs.

2. Cât de des intri pe slicker şi ce speri să găseşti / citeşti?

Intru aproape zilnic să postez, mă enervează foarte mult când primim comunicate de presă prost făcute sau cu postere minuscule. Nu mă încântă prea mult evenimentele la care ajunge foarte foarte multă lume aşa că mi-ar plăcea să ne contacteze (contact [la] slicker.ro) şi cei care fac lucruri într-un mod mai subtil (de la teatru la expoziţii, repetiţii etc).

3. Care e cea mai vie amintire legată de slicker?

Când am răsfoit Ceramics Now şi am dat de pagina mare doar pt/cu noi.

4. Ce înseamnă ultimii 3 ani de evenimente alternative în Cluj. Care e rolul slicker în acesta nişa / care ar trebui să fie?

S-au tot schimbate apele printre evenimente şi localuri, acum 2-3 ani erau mai multe concerte în Booha, acu’ un an şi mai multe prin Boiler.. acuma sunt peste tot dar cumva prea amestecat la capitolul stiluri muzicale.
Cred că fiecare vede altceva în slicker. Am prieteni care intră doar pentru articolele socio-eco şi nu neapărat pentru evenimente sau invers, dar ajung să citească şi restul de informaţie de pe site.

5. Ce are slicker şi n-au ceilalţi, ce au ceilalţi şi n-are slicker?

Noi n-avem poze de la concerte cu oameni transpiraţi. Ceilalţi au logo pe orizontală.

La mulţi ani!

Cineva ne-a întrebat dacă aniversarea slicker de sâmbătă o să fie cumva în Timişoara, asta pentru că acolo e cea mai celebră cafenea cu numele Papillon. Evident că nu… Nu ştiu dacă întâmplarea face, dar şi în Cluj pe str.Emil Isaac nr. 9 s-a deschis un loc cu acelaşi nume. Şi e primul spaţiu-cafenea din Cluj pentru yuppies clujeni, un fel de alternativă la Insomnia sau Atelier Café (e perfect în caz că v-aţi plictisit de aceste 2 variante centrale). Ce aduce nou: o concepţie arhitecturală unitară care, uimitor la Cluj, nu mizează pe trash design, e luminos şi nu duhneşti a fum de ţigară când ajungi acasă. Mai jos aveţi o descriere ca pentru arhitecţi:

Identitatea vizuală a unei cafenele deschise într-un oraș ca și Clujul devine un element important în supraviețuirea unui local pe o piață abundentă (dacă nu saturată). Acest lucru e ușor înțeles atât de beneficiari, cât și de arhitect/ designer/ artist solicitat tot mai des în amenajări interioare. Bugetul limitat, o altă constantă a condiției post-criză, mai ales când avem de-a face cu investitori tineri, la început de drum, provoacă și mai mult creativitatea pentru realizarea unei soluții originale cu mijloace tehnice modeste puse în operă de echipe nespecializate dar dornice să experimenteze. De multe ori însă, entuziasmul și implicarea pot depăși aceste dificultăți.

Caffe Papillon este un asemenea rezultat al implicării și al bunului dialog între elementele trinomului beneficiar-arhitect-executant, esențial în orice antrepriză. Conceptul de papillon (fluture), pe care l-au propus beneficiarii, nu conținea nicio referință vizuală asociată, doar un nume de care aceștia se  atașaseră, precum și o idee despre publicul țintă: ”oameni ca și noi”, ceea ce însemnă o atmosferă tinerească și relaxată.

Prima alegere făcută în dezvoltarea ideii de amenajare a fost abordarea noțiunii de fluture de pe o poziţie mai puțin comercială și drăguță. Astfel papillon nu este asociat cu flori și gingășie, ci cu o interpretare mai alternativă: fluturele de noapte alb (vezi molie) atras de lumina electrică. O serie de imagini invocate de acestă interpretare au creat limbajul plastic al amenajării: geometrie abstractă albă, becuri incandescente aparente, ideea de insectar, etc.

Intervenţiile majore sunt de natură geometrică realizate din gipscarton: barul se depliază ca o panglică urcând pe tavan, băncile albe fac parte dintr-o formăfațetată geometric și înconjurată de lumină. Instalația electrică aparentă realizată cu costuri minime este dimabilă: filamentele ușor incandescente creează o atmosferă caldă intimă, totuși păstrând caracterul industrial al intervenției. Un nivel suplimentar de declinare vizuală a conceptului de papillon a fost adăugat prin lucrările grafice a două artiste din Cluj și care completează recuzita destul de minimală a spațiului.

Rezultatul a fost un spaţiu cât mai curat şi simplu, un decor alb uşor pliat, variaţia fiind data de diverse tipuri de scaune, acestea constitind şi accentele de culoare. Grafica de pe cei doi pereţi ajută la disimularea limitelor spaţiului şi crearea unei atmosfere uşor onirice.

via arhiforum

via Arhiforum.

1. Demisia președintelui Traian Băsescu

2. Demisia Guvernului

3. Anularea proiectului de lege privind alegerile comasate

4. Reformarea sistemului public de Sănătate în conformitate cu principiile justiției sociale și echității

5. Anularea contractului de la Roșia Montană și includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO

6. Alocarea a minim 6% din PIB pentru Educație și reforma Învățământului prin participarea și consultarea directă a studenților și elevilor

6.a Adoptarea statutului studentului de către Ministerul Educației

6.b Transparență decizională prin publicarea integrală a stenogramelor procesului administrativ în universități și licee

7. Renegocierea contractelor cu privire la resursele energetice și de materii prime de interes național

8. Reforma clasei politice

8.a Adoptarea unei legi a ”demiterii automate”: Fiecare partid este obligat să prezinte proiectul politic la alegeri și o dată limită la care va fi realizat. La data limită se adaugă două luni de grație. Dacă, după acest termen, proiectul politic nu este realizat, cei responsabili vor fi demiși automat

8.b Limitarea drastică a ordonanțelor de urgență pe legile cadru și interzicerea asumării răspunderii guvernamentale

8.c Două mandate, maxim, pentru fiecare parlamentar

8.d Interzicerea traseismului politic în timpul exercitării mandatului și în cadrul campaniei electorale

8.e Amendarea absentismului parlamentar și a votului la ”două mâini” (zece absențe într-o sesiune parlamentară = pierderea mandatului, un flagrant de vot dublu = pierderea mandatului)

8.f Anularea legii care permite angajarea rudelor de gradul 1,2 și 3 de către parlamentari în birourile parlamentare

9. Reforma administrativă

9.a Crearea unor cadre democratice participative care să permită consultarea cetățenilor în afara ciclului electoral (exemple: bugete participative în cartiere, comisii de dialog social, referendumuri locale, inclusiv prin mijloace electronice)

9.b Acordarea fondurilor publice prin transparență totală și consultarea societății civile, nu pe criterii politico-clientelare.

10. Renegocierea acordurilor cu FMI și Banca Mondială. Datoria externă uriaşă pe care și-a asumat-o actualul guvern este sursa îndatorării și sărăcirii României pe termen lung, în condițiile în care populația trebuie să suporte returnarea împrumuturilor prin impunerea unor măsuri de austeritate

11. Majorarea salariilor și pensiilor printr-o distribuire mai echitabilă a bugetului public (de la Interne la Educație, de la Servicii de Informații la Sănătate, de la Apărare la Cultură). Aproximativ 40% din cheltuielile totale de personal cu angajații din sectorul public merg la Interne, Apărare și Servicii de Informații

12. Criterii transparente de acordare a fondurilor pentru proiecte culturale atât pentru instituții publice, cât și pentru sectorul cultural independent

13. Reforma în Agricultură

13.a Crearea unor piețe de desfacere exclusiv pentru producătorii autohtoni mici și mijlocii

13.b Deblocarea fondurilor pentru dezvoltare rurală și pentru instalarea tinerilor fermieri și a fermelor de semisubzistență și subzistență

13.c Acordarea subvențiilor pentru Agricultură proporțional cu numărul de oameni activi în exploatațiile agricole

13.d Etichetarea produselor modificate genetic comercializate pe piața românească și interzicerea cultivării organismelor modificate genetic în România

14. Crearea unui cadru legal viabil pentru integrarea persoanelor cu dizabilități în societate și asigurarea unui trai decent

15. Încurajarea multiculturalismului și sancționarea drastică a rasismului instituționalizat

Tinerii mânioși

sursa: GAS