NEW GRIMES VIDEO: Nightmusic ft. Majical Cloudz Publicat de larisa purda in 10 mai 2012

antichrist IXIXI superstar

Share

Ascultă: Beach House – Bloom Publicat de silviu medesan in 09 mai 2012

De departe cel mai aşteptat album al primăverii – isterie totală – mai ales printre fete. Pentru băieţi,  aş putea zice că se lipeşte doar după vreo 3 ascultări. Beach House e genul ăla de trupă care îşi contruieste foarte minuţios compoziţiile, atât de minuţios încât toate ies aproape la fel, cu mici variaţiuni, dar alea fac diferenţa, şi cu cât asculţi albumul mai mult cu atât ∆ d e mai mare.

(more…)

Share

Ascultă: Mystery Jets – Radlands Publicat de silviu medesan in 09 mai 2012

Mistery Jets îşi păstrează doar pentru ei disperarea de a fi ultimii hipsteri de pe pământ şi pun de un al IV-lea album destul de corect. Sper să nu strice tot şi să facă vreun clip în earlybird.

(more…)

Share

Friday, I’m in Love: Girls Publicat de admin in 04 mai 2012

Bună dimineaţa, prieteni ascultători şi cititori! Vă invit la emisiunea “Friday, I’m in Love” care începând de săptămâna trecută este transmisă şi pe Slicker.ro. Yeey! Dar să trecem la ale noastre love song-uri, pentru că sunt nerăbdătoare să vă vorbesc despre o trupa foarte dragă mie numită Girls. Trupa aceasta a scos anul trecut un apreciat album “Father, Son, Holy Ghost” care, aşa cum şi-au propus membrii trupei, reproduce cu acurateţe sound-ul anilor ‘60 – ‘70. Frumoasa piesa “Love like a River” nu face excepţie, putându-se uşor observa influenţele şaizeciste. În ceea ce priveşte versurile acesteia, prin ele sunt exprimate frustrarea şi dezamăgirea autorului cauzate de nestatornicia şi instabilitatea persoanei pe care o iubeşte. Să îi ascultăm aşadar pe băieţii de la Girls, iar în speranţa că dragostea voastră nu este un râu, vă mai spun: iubiţi-vă-ţi mulţi!

de Alexandra Păcurar

Share

Control Day Out 2 @ Arenele Romane Publicat de silviu medesan in 02 mai 2012

Clubul bucureştean Control care ne-a obişnuit deja cu concerte care mai de care mai sincronizate cu ce se întâmplă acum pe scenă britanică, americană sau canadiană pune de-o ieşire în aer liber la Arenele Romane alături de Wild Beasts, Woodkid, The Shoes şi O.Children. Evenimentul se numeşte Control Day Out 2 powered by TuborgSound şi va avea loc pe 1 iunie:


Lansaţi în 2006, britanicii Wild Beasts au la activ 3 albume de studio şi o nominalizare Mercury
Prize pentru cel de-al doilea, Two Dancers (2009). Cel mai recent disc al lor, Smother, lansat
anul trecut, de Domino Records, este însă cel care le-a adus succesul în topuri şi recunoaşterea
internaţională. Deşi aflaţi pe o traiectorie ascendentă, ce i-a adus din oraşul natal, Kendal, la
Londra, cei patru membri Wild Beasts continua să scrie muzică despre şi pentru outsideri, într-o
manieră puternic influenţată de copilăria petrecută în pitorescul Lake District.

By drawing out the dark side of sex, Wild Beasts have made a masterpiece – NME 9/10

Smother isn’t convenţional chart material, but will make Wild Beasts’ burgeoning cult impossible to
ignore
– The Guardian

Perhaps the most inspiring, intriguing band in Britain – BBC

(more…)

Share

Friday, I’m in Love Publicat de silviu medesan in 27 aprilie 2012

Pe Alexandra Păcurar mulţi dintre voi o cunoaşteţi personal, pentru cei mai puţin norocoşi o s-o prezint chiar acum. Luni a scris articolul ăsta care a adunat un număr record de like-uri pe slicker, cel puţin de când scriu eu pe blog. Dar pentru noi nu contează atât de mult  thumbs-up-urile pentru că ele nu sunt decât feedback-ul firesc pentru pasiunea, feminitatea şi rigurozitatea cu care Alexandra scrie despre muzică. Fiţi pe fază pentru că poate să vă surprindă în orice moment cu garda jos, fie că e vorba de clasici sau de contemporani. Nu prea poţi să nu te îndrăgosteşti de ea, mai ales când ajungi vineri dimineaţa în faţa calculatorului şi ea îţi recomandă o piesă de care să te îndrăgosteşti, pe care să te îndrăgosteşti în ‘emisiunea’ ei săptămânală ‘Friday, I’m în love’. Deci luaţi aminte, pentru că dacă până acum scria doar pe wall-ul ei de Facebook, de acum scrie şi pe slicker!

Vă salut oameni buni şi fără să ne mai lungim, propun să dăm startul unei noi ediţii a emisiunii „Friday, I’m in Love”. Janis Joplin a înviat! Adevărat a-nviat! Nu, nu sub formă de cine ştie ce hologramă, ci în carne şi oase în persoana solistei trupei Alabama Shakes, Brittany Howard care datorită vocii sale excepţionale, a forţei acesteia şi a pasiunii de care dă dovadă e tot mai des comparată cu Janis. Alabama Shakes combină stiluri precum soul, rock, blues, gospel şi o fac extrem de bine, numele lor urmând cu siguranţă să fie buzele tuturor în viitorul apropiat. Din acest motiv ediţia de astăzi le-am rezervat-o lor. Ei ne vor cânta piesa ‘Be Mine’, o frumoasă şi romantică declaraţie de dragoste prin care i se cere persoanei iubite să fie alături forever ever. În speranţa că sufleţelele voastre vor fi atinse de această piesă, închei prin a vă spune: fiţi (de-) ai mei şi iubiţi-vă-ţi mulţi!

Share

The Last of the Famous Publicat de silviu medesan in 23 aprilie 2012

foto via

Încep prin a vă spune ce nu voi scrie aici: nu voi face o recenzie de eveniment pentru că nu sunt formată pentru aşa ceva, iar dacă părerile mele vi se vor părea oarecum „deformate” poate fi din două motive: fie nu aţi fost la The Last of the Famous niciodată, fie voi fi eu (puţin) cam subiectivă, pentru că aşa e lumea care se îndrăgosteşte.

Obiectul îndrăgostirii mele este, evident, party-ul  The Last of the Famous. Aş minţi dacă aş spune că a fost dragoste la prima vedere, doar TLotF îşi ascunde chipul şi identitatea după cortină, dar pot spune că a fost dragoste la prima ascultare. De-a lungul unei nopţi, toţi cei care alegem să ne-o petrecem în Flying Circus la acest party (clienţi fideli sau novici curioşi, toţi oameni faini, prietenoşi şi plini de viaţă) suntem purtaţi prin timp, spaţiu şi genuri muzicale, de la post-punk-ul anilor ’80, britpop-ul din ’90 sau indie-ul din prezent. Indiferent dacă durează mai mult sau mai puţin până se incinge atmosfera (de obicei mai puţin), odată începute, dansul, distracţia şi extazul vor fi ingredientele întregii seri.

Ne amintim că we only live once şi împreună sau fiecare dancing with themselves o facem ca şi cum ar fi the end of the world as we know it. Totul este just like heaven datorită muzicii şi a atmosferei create de this charming man zis the last of the famous (pe care l-aş iubi şi dacă ar fi unpsycho killer). Nici măcar hint-urile subtile precum “this is the last dance” ascultate dimineaţa nu ne trimit acasă, vom aştepta până la ultimul acord din ultima piesă ca să fim siguri că nu am pierdut nimic. Cam aşa decurge o seară la TLotF.

Oricum, dacă aflăm că în weekend vom avea parte de TLotF, refuzăm să ne facem alte planuri pentru că ştim că urmează să petrecem in Flying. Mă veţi găsi pe mine şi pe prietenii mei în primul rând, poate câteodată prea entuziasmată, poate cu un pic prea mult alcool consumat, poate cu mişcări de dans puţin necontrolate dar întotdeauna binedispusă şi încântată de ce se întâmplă în jurul meu la TLotF. Şi pentru că încă nu ştiu de cine m-am îndrăgostit, mă bucur în continuare de această incertitudine până când misterul şi mister-ul Last of the famous vor fi descoperiţi.

text: Alexandra Păcurar

Share

Beta Frontiers – Hondo ft. Becky Ninkovic Publicat de larisa purda in 12 aprilie 2012

Piesa asta imi aduce aminte de The Knife din perioada Silent Shout – 2006. Unii zic da, altii ba. Beta Frontiers isi vor lansa EP-ul pe 17 aprilie. Becky Ninkovic este solista formatiei You Say Party (initial numita You Say Party! We Say Die!)

Share

Lights Out! – concert-concept @ Fabrica de Pensule Publicat de silviu medesan in 10 aprilie 2012


© to Radu Pădurean

Cu acest concert cred că FdP şi-a câştigat şi mai mult public amator de frumos. Deşi au mai fost concerte răzleţe în istoria Fabricii (îmi amintesc trupa japoneză care a cântat în praful Sălii Studio, chiar în vara lui 2009, când şi-a deschis pentru prima dată porţile) cred că evenimentul muzical de sâmbătă, exclusiv made in Cluj,  a aşezat muzica underground alături de artiştii şi galeriile Fabricii, care se bucură  de prestigiu, nu atât naţional cât internaţional. Bineînţeles trebuie să păstrăm proporţiile, undergroundul muzical este foarte vulnerabil din cauza ne-sustenabilităţii lui. Ştim cu toţii că trupe deja consacrate au membrii care, pe lângă job-ul de zi cu zi, merg în turneuri de weekend, ca într-un soi de hobby. Nu se trăieşte din muzică, pe când din artă  se poate trăi destul de bine.

Mă rog, o să încetez cu comparaţiile şi o să mă concentrez pe ce s-a întâmplat sâmbătă: show total, ni s-au activat toate simţurile, ca într-un performance continuu. De la cocktailurile cu nume de formaţii până la poezia de pe şevaletele sau scenografia Sălii Studio, toate s-au subordonat motivului pentru care ne aflam acolo: lansarea EP-ului Lights Out!: Patience.

(more…)

Share