În episodul de azi al rubricii Terapie, terapie și manele vom afla mai multe despre ceea ce se numește în Schema therapy modul de protector auto-liniștitor (detached self-soother). Pe scurt, acesta este un mod de coping prin care ne dăm shut down la emoții prin angajarea în activități stimulante precum băutul, munca în exces, jucatul la pariuri sau consumul de droguri. Spre deosebire de protectorul detașat (detached protector) care este tot un mod de evitare și care presupune ca ne putem opri din a simți deconectându-ne emoțional, protectorul auto-liniștitor are nevoie de o substanță, o activitate pe care să o folosească sau să o facă compulsiv pentru ca acest efect de detașare să aibă loc. Haideți să vedem un exemplu concret în maneaua de astăzi NEK – Câte una, câte două.

Maneaua începe cu versurile “Îmi spune mama să mă-nsor, să ma însor/ Să mă las de femei, să mă las de alcool/ Dar eu îi spun să mă lase în pace/ Să-mi trăiesc viața cum îmi place”.  Avem aici două variante: fie mama este într-un mod de Părinte exigent sau de Supracontrolor și îl cicălește pe săracul băiat pentru niște comportamente firești la vârsta și contextul lui, fie este vocea Adultului sănătos care vrea ce e mai bine pentru el și îi semnalează că are o adicție. Și dacă prima variantă ar fi adevărată, faptul că NEK pune limite și îi zice să îl lase în pace ar fi lucrul sănătos de făcut, însă dacă într-adevăr are o adicție atunci NEK e în negare și nu e pregătit să vadă realitatea.

Refrenul ne lămurește această dilemă: “Câte una, câte două, câte trei, câte patru, câte cinci, câte șase zile beau/ Câte-o gagică, câte două, câte trei, câte patru, câte gagicuțe vreau, atâtea-mi iau”. Deja ne este clar că NEK are câte una, câte două adicții: cea de alcool și cea de sex. Of, mama avea dreptate! Felul complusiv în care se angajează în aceste comportamente și faptul că oricât de mult ar bea și ar face sex nu este suficient pentru el ne dă de înțeles că NEK este în modul de protector auto-liniștor. Ca să ne dăm seama dacă e vorba de un comportament specific unui mod de coping, cel mai ușor e să ne întrebăm: mă ajută acest comportament la îndeplinirea nevoilor emoționale (de apartenență, atașament, competență, limite realiste, joacă/ spontaneitate) sau nu? Pe NEK nu pare să îl ajute. Cel mai probabil, el fuge de durere și de emoții inconfortabile prin aceste episoade de binge drinking și sex cu “gagicuțe”, dar în realitate aceste comportamente nu sunt liniștitoare pentru că în felul acesta el nu are acces la sentimente vulnerabile și nu își răspunde adevăratelor nevoi emoționale. Ca orice mod de coping dezadaptativ, protecția auto-liniștitoare face lucrurile mai suportabile pe termen scurt, pentru că ne ajută să “băgăm sub preș” gânduri și emoții dureroase specifice schemelor care ni se activează (Abandon, Deficiență, Deprivare etc.) dar are efecte nocive pe termen lung – ne afectează sănătatea fizică, psihică, relațională.

Din păcate, NEK pare să se identifice foarte mult cu acest mod de coping și să își raționalizeze alegerile nesănătoase, vedem asta în strofa a doua: „Trăiesc la maxim fiecare clipă a vieții/ Seară de seară merg în cluburi cu băieții/ Am doar o viață, doar o viață nu am alta/ Și fac ce vreau când mi se pune pata”. De obicei, modul de protector auto-liniștitor vine la pachet cu alte moduri și trăsături de personalitate, precum modul de Copil impulsiv sau trăsătura de căutare de senzații. Din aceste versuri, NEK pare un copil impulsiv și răsfățat care face ce vrea, când vrea și pentru că nu are auto-controlul bine dezvoltat, dă curs impulsurilor de a consuma alcool sau a face sex compulsiv.

Dacă la fel ca mine, vă regăsiți într-o măsură mai mare sau mai mică în aceste versuri, vă recomand să apelați cu încredere la psihoterapeut pentru ca protectorul auto-liniștitor să-și facă prezența mai rar și să ieșiți în club să dansați pe manele de genul ăsta din modul de Adult sănătos sau Copil fericit.