De ce La Terenuri Spațiu Comun în Mănăștur?

arena vecinilor (1)
Arena Vecinilor, 2014.

La Terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur

Un laborator pentru urbanism participativ și implicare comunitară

  • text de Lala Panait și Silviu Medeșan apărut în publicația Spații Urbane în Acțiune (link full .pdf)

Context : un spaţiu verde neglijat de autorităţi este susceptibil construirii

Oraşul Cluj este unul din cele mai importante centre universitare ale României, situat chiar în inima Transilvaniei, un centru economic şi cultural important. Datorită poziţionării sale geografice are un spaţiu limitat de expandare, astfel încât, în intravilan presiunea asupra spaţiilor verzi, a clădirilor vulnerabile sau a spaţiilor publice este în creştere. În ultimii ani s-au observat mutaţii importante asupra percepţiei spaţiilor publice de către locuitorii oraşului: efervescența festivalieră  apărută în urma câştigării titlului de Capitală Europeană a Tineretului în 2015 şi datorită candidaturii pentru Capitală Europeană a Culturii 2021 au provocat discuţii aprinse referitoare la comercializarea spaţiilor publice, supra-utilizarea centrului pentru evenimente culturale, nevoia colonizării unor noi spaţii din oraş si modul de locuire din cartiere.

Zona ”La Terenuri” din cartierul Mănăștur este un spaţiu rezultat printr-o sumă de coincidenţe iniţiate în anii ’70, odată cu începerea construirii cartierului, când această zonă găzduia organizarea de şantier. Anterior perioadei comuniste, Mănășturul era un sat, iar în această zonă se întâlneau păşunile comunale cu pădurea Făgetului. Planificarea a suprapus peste parcelele lungi de factură rurală, ţesutul urban cu blocuri turn şi inter-spatii verzi. Datorită funcţiei de spaţiu pentru organizare de şantier până în ’89 şi stagnării ulterioare a proprietăţii din cauza retrocedărilor, starea zonei „La Terenuri” a rămas în mare parte aceeași: adică un spaţiu viran, situat la marginea cartierului, utilizat informal de locuitori într-o manieră individualistă ca loc de joacă, de loisir sau pentru grădinărit urban.

Provocări: Implicarea comunităţii pentru construcţia participativă a unui parc temporar şi construirea unei metodologii bazate pe acest proces

În acest puzzle format din țesuturi urbane diferite şi comunități disjuncte, am iniţiat proiectul „La Terenuri – Spaţiu Comun în Mănăștur” în 2012, provocaţi fiind de complexitatea zonei şi de faptul că este un caz tipic de spaţiu în interiorul cartierului, cu potenţial de a deveni un spaţiu verde asumat de oraş. Proiectul şi-a propus să reactiveze şi să potenţeze practici culturale şi urbane existente în zonă, astfel încât să creeze contacte între grupurile şi comunităţile diverse care folosesc zonă şi să propună o metodologie prin care locuitorii să îşi reapropieze şi mai mult spaţiul imediat, să-l transforme într-un loc folosit în comun şi să-l apere împreună, în caz de pericol.

Proiectul din Mănăștur a demarat ca un satelit-local, parte din Landscape Choreography – un proiect european cu parteneri din Italia, Germania şi România. O altă provocare pentru echipa a fost asigurarea continuităţii activităţilor dincolo de finanţarea europeană, astfel încât efectele proiectului să aibă timp să se producă în timp şi să se facă simţite pe termen mediu. Din punct de vedere logistic spaţiul nu avea infrastructura necesară organizării proiectului, astfel încât găsirea unor metode alternative de depozitare, salubrizare sau acces la electricitate au devenit părţi integrante ale întregului proces de implementare.

Strategie şi implementare: Maparea, activarea culturală şi designul participativ ca instrumente de materializare a unui parc

Maniera de lucru pe care am abordat-o este diferită de ceea ce se întâmplă de regulă în diversele domenii din care membrii echipei provin: socio-antropologie, management cultural, arhitectură, arta, urbanism sau peisagistică. Am creat o echipă trans-disciplinară formată din tineri profesionişti care prin contactul direct cu modul de abordare şi perspectiva celorlalte domenii îşi formează o imagine complexă a problemei şi încearcă să o rezolve cu instrumente cât mai eficiente şi contextualizate. În acest fel am pornit de la o cartare spaţială şi socială a zonei, încercând să sondăm imaginarul utilizatorilor zonei La Terenuri şi modalitatea prin care aceştia se raportează la spaţiu.

Pe baza dorinţelor locuitorilor descoperite prin cartare am organizat un atelier de urbanism participativ, în cadrul căruia o echipă inter-disciplinară formată din tineri profesionişti şi studenți din domeniile mai sus amintite au încercat să răspundă şi să gândească o strategie de planificare pentru designul unui parc temporar denumit PlayMănăștur. Strategia propusă nu se oprea doar la conceperea unor obiecte de mobilier urban care să răspundă nevoilor identificate de locuitori ci, pornind de la aceste nevoi şi suprapunând concluziile echipei, propunea modalităţi inedite prin care designul urban poate coaliza grupurile şi  comunitățile zonei prin formă, amplasare şi situații provocate. Astfel, au luat naștere Scena şi Amfiteatrul care încearcă să spargă binomul artiști-public prin promovarea culturii locale: cei care urmăresc spectacolul devin cei care îl creează. Sau Arena Vecinilor, o bancă octogonală care creează un spaţiu concentric şi suscită la socializare.

Cu macheta participativă prin cartier, 2014. Foto: Pan Ioan

Un instrument valoros, care a reuşit să capteze atenţia locuitorilor şi să îi facă să reacţioneze la statusul spaţiului pe care îl folosesc în timpul liber, este Macheta Participativă – un model la scara 1:100 a zonei La Terenuri care constă într-o captură din satelit peste care am aşezat obiectele şi instalaţiile propuse de noi. În acest fel am creat o interfaţă uşor de citit care, amplasată în diverse locuri aglomerate din cartier, atrăgea atenţia şi provoca reacţii ale trecătorilor. Aceasta modalitate de interacţiune cu utilizatorii este un pretext bun pe care îl folosim constant pentru a isca dezbateri pe diverse probleme ale cartierului dar şi pentru a descoperi potenţiali actori în zonă care se pot responsabiliza în problemele identificate.

Un alt instrument important sunt evenimentele culturale pe care le-am iniţiat în zonă şi care au devenit constante de-a lungul celor 3 ani de desfăşurare a proiectului (Zilele Cartierului, Festivalul Toamnei, concursuri de talente locale). Acestea au avut scopul de a strânge împreună grupurile şi comunităţile care folosesc zona şi a le oferi ocazia să interacţioneze, să conlucreze şi să dezbată împreună problemele de zi cu zi ale cartierului. De asemenea, la nivelul oraşului, proiectul „La Terenuri” a atras atenția asupra importanţei descentralizării evenimentelor care suprapopulează spaţii precum piaţa centrală sau parcul central. Promovarea culturii locale venită dinspre comunităţii (trupe de muzică sau teatru, DJ-i sau cercurile de la școlile vecine) poate salva spaţii neglijate aflate în cartierele-dormitor ale oraşului. În felul acesta se deschid noi spaţii comune în interiorul cartierelor, accesul la cultura şi educație alternativă devine mai facil iar densitatea evenimentelor centrale se depresurizează.

Impactul: crearea unei alternative sustenabile de planificare, pornind de la nevoi locale

Impactul proiectului „La Terenuri – Spaţiu Comun în Mănăștur” poate fi identificat pe 3 paliere: unul al locuitorilor şi utilizatorilor zonei, unul care ţine de modul de lucru al tinerilor profesionişti cu spaţiul public şi un al III-lea palier care ţine de raportarea autorităţilor locale la astfel de iniţiative.

În primul rând, grupurile şi comunităţile locale beneficiază direct de activităţile proiectului, răspund şi interacţionează între ei, devenind mai conştienţi de valoarea unui spaţiu verde folosit în comun. Un indicator care arata impactul în zona poate fi urmărirea vandalizării obiectelor pe care le-am produs de-a lungul proiectului. Dacă obiectele din primul an au fost vandalizate încă din primele zile, pe măsură ce îmbunătăţeam designul şi apelăm la o comunicare directă cu utilizatorii, implicându-i în conceperea şi construcţia lor, mobilierul urban a început să fie asumat, folosit şi chiar îngrijit de localnici.

Tinerii profesionişti din diferite domenii (arhitectură, peisagistica, socio-antropologiei) găsesc în proiectele de tipul La Terenuri noi modalităţi de exercitare a profesiei, într-o piaţă care stagnează sau care este acaparată de marile organisme şi companii. Modul de abordarea a proiectelor de urbanism sau de arhitectură în sine este în plină mutaţie datorită modului trans-disciplinar de lucru. Vremea planificării exclusiv de sus în jos începe să piardă teren datorită autismului la contextul spaţial şi social al zonelor de intervenţie şi din pricina faptului că aceasta planificare tinde să răspundă doar mecanismelor capitalului privat.

Autorităţile locale sunt partenere în proiectul La Terenuri pentru că este imposibilă o schimbare reală fără implicarea tuturor factorilor de decizie. Impactul asupra autorităţilor este mai degrabă asupra modului cum acestea percep organizarea evenimentelor în cartiere şi nu neapărat asupra asumării rolului culturii drept catalizator al spaţiilor marginale.

 

FacebookGoogle+Twitter

Sorry, comments are closed for this post.

Evenimente recomandate

There is no custom code to display.

© 2017 slicker.ro

Slicker este construit pe platforma Wordpress