Propun câteva idei legate de Parcul Feroviarilor, în eventualitatea încetării contractului dintre autoritățile feroviare și clubul de fotbal, așa cum este arătat în media locală: http://www.clujust.ro/cfr-sa-cerut-desfiintarea-contractului-pentru-parcul-feroviarilor/

N-ar trebui să uităm că anunțata reziliere a contractului este rodul opoziției mediului asociativ local (sesizări și proteste, în principiu), dar și al fermității Comisiei Monumentelor care nu a permis transformarea parcului într-o bază sportivă privată. De aceea, și pe viitor putem juca un rol important în aproprierea de către comunitate a unui bun public ce putea fi privatizat.

1. Strategia stufoasă a orașului pe 2014-2020 arată, și în urma diverselor semnalizări dinspre mediul asociativ, faptul că CJ stă prost la capitolul spații verzi, iar zestrea orașului trebuie îngrijită și îmbunătățită. De aceea, primăria trebuie să ia inițiativa negocierilor la care să participe neapărat și mediul asociativ local. Dacă primăria nu o face, atunci opoziția poate iniția diverse dezbateri și posibile negocieri.

2. Societatea civilă nu trebuie să stea pe margine și să intervină doar la negocieri, ci poate să facă evenimente în parc, așa cum într-o vreme se mai făceau picnicuri, sport și ateliere. Mi-ar plăcea să văd & aud niște concerte în zonă, să alerg la vreun cros, să stau într-un hamac la un brunch. Dincolo de evenimente în parc, ar trebui cu orice ocazie să batem obrazul primăriei că nu se ocupă de domeniul public, așa cum are obligația, și să nu se mai scuze că nu îi aparține parcul. Păi, să-l preia!

3. De ce nu și acte de nesupunere civică pentru care nu e nevoie de „autorizație”? Nu că picnicurile ar avea nevoie… De ce nu un fotbal pe terenul construit ilegal de clubul de fotbal CFR și despre care legea construcțiilor spune că poate fi demolat? De ce nu grădinărit de gherilă? De ce nu amenajări informale?

4. Parcul Feroviarilor, deși nu are mai mult de 5,5 hectare, are deschidere la Parcul Oașului, din cartierul Iris, pe malul Someșului. Cele două parcuri unite de maluri au deja aproape suprafața Parcului Central. Eu am propus denumirea de Parcul 1 Mai pentru că parcurile au fost create prin muncă patriotică, de oamenii muncii, de gulere albastre, înainte de 1989. Dar poate deveni și un parc nautic, cu o deschidere clară spre Someș. Zona se transformă într-una de servicii cu gulere albe, iar un parc e un statement de pregătire a dezvoltării zonei și pentru o calitate a vieții mai ridicată și un mediu mai prielnic pentru muncă după limita căii ferate. Am prezentat această idee și la discuțiile legate de buget de anul acesta, dar din păcate, în ciuda aprobării de care s-a bucurat inițiativa legării parcurilor prin Someș, nu s-a venit cu un follow up, ca la multe alte „dezbateri” bugetare din primărie, unde se presupune că ideile agreate ar trebui să se bucure de alocări de resurse financiare.

În copilăria mea, parcul se denumea Orășelul Copiilor și era cel mai apropiat spațiu verde de dimensiuni mari din apropiere de Mărăști, un cartier fără parcuri. Cred că ne putem învinge scepticismul & lehamitea & grijile în privința unei noi „mobilizări”, pentru o altă „campanie”, și toți termenii ăștia de război de oameni mari, încercând să intrăm în mintea copiilor care am fost atunci. Iar mie așa îmi vine o poftă de laptenis…Și cred că oricine are o poftă care să poată fi împlinită DIY în parc.