Celălalt Cluj

lacuri0

În România postdecembristă mașina personală a fost un simbol al statutului social, nu doar al deplasării presupus eficiente în oraș. De câteva decenii în Occident, în special în Europa de Vest, traficul auto urban este contestat ca mijloc sustenabil de deplasare, iar de la sfârșitul anilor 1960 încep să se creeze spații pietonale în centrele orașelor mari. În deceniile următoare a urmat crearea unei infrastructuri bicicliste și pietonale la nivelul întregilor orașe, iar alergarea de masă, joggingul, a devenit un cult al vieții sănătoase. În ultimii cinci ani, poate din cauza crizei economice care cere o schimbare de paradigmă economică și o renunțare lentă la dependența de combustibili fosili, marile orașe din România se sincronizează cu trenduri apărute în urmă cu aproape jumătate de secol în Vest. Este un decalaj pe care îl putem depăși dacă învățăm din greșelile urbanistice ale Occidentului și metodele lor practice de rezolvare a traficului urban prin dezvoltarea transportului de masă și a celui alternativ. Miza Celuilalt Cluj este creșterea calității vieții într-un oraș schimonosit de huruitul traficului auto, înghesuit între dealuri, ocupat de mașini, atât pe carosabil cât și pe trotuar. Mai jos găsiți un material compozit, cu relatări personale intercalate cu planșele din broșura Celălalt Cluj și cu un comunicat de presă, care era nițel cam sec pentru slicker.

lacuri1 Urbaniști, membri ai mediului asociativ, studenți de la trei universități ale orașului etc. am propus autorităților amenajarea a trei trasee de anvergură pentru pietoni, cicliști și alergători în cadrul proiectului Cluj, Capitală Europeană a Tineretului (2015). Cele trei trasee pietonale sunt în jurul zonei Între Lacuri, unde primăria a acceptat cel mai mare parc al orașului, în zona Hașdeu și a campusului USAMV, dar și în arealul Pădurii Hoia și a râului Someș.

Eu sunt legat emoțional de toate aceste trasee. Ca alergător sunt familiarizat cu Pădurea Hoia de la 10 ani de când antrenorul de atletism ne aducea la alergare în preajma Clujului și în Munții Apuseni. Cum clubul de atletism era în Grigorescu, iar antrenamentele le făceam și în Babeș sau pe stadion, am cunoscut de mic cu malul Someșului și pădurea pe care o exploram în alergări de grup, de la 3-4 persoane la 20, ciripind zgomotos în timp ce alergam. La vreo 11 ani m-am și rătăcit alergând prin Hoia și am ajuns noaptea la vreo 30 de km de Cluj, într-un sat de unde m-a dus un nene înapoi.

lacuri2Experiența legată de campusul USAMV e mai recentă. Eram interesat ca ciclist să ocolesc traficul auto masiv din Mănăștur și am început să vizitez arealul acesta verde și cu clădiri universitare vechi, altele noi și cochete. Chiar dacă nu a fost deschis campusul publicului larg, a fost deschis la sugestia mea Parcul Iuliu Prodan, care e un loc bun de alergare pentru amatorii de alergare montană, mai ales că panta simulează bine condițiile de concurs. Dar Parcul Între Lacuri are potențialul pentru cea mai relevantă apropriere publică pentru că estul orașului este văduvit de spații verzi. Odată ce primăria va demara negocieri ample cu locuitorii cartierelor învecinate, cu investitori privați și cu proprietarii privați, așa cum a promis în urma presiunilor noastre din petiții și evenimente stradale, vom asista și contribui la crearea celui mai semnificativ spațiu public al orașului.

„Tema spaţiului public a luat amploare în Clujul ultimilor ani. În mod surprinzător şi salutar, cea mai activă preocupare pentru calitatea mediului urban nonprofit depăşeşte treptat zona oficială, cea a administraţiei locale, a instituţiilor responsabile şi a profesioniştilor. Evenimente şi mişcări cum sunt marşul bicicliştilor, Critical Mass, evenimente în zona verde La Terenuri (Mănăștur), concursuri de alergare, SOS Lacurile Gheorgheni, Zilele Arhitecturii, chiar seria de proteste stradale din 2013, cresc în intensitate şi demonstrează, împreună, un singur lucru: nevoia de spaţiu public în Cluj.

lacuri3Dincolo de asta, calitatea parcursului pietonal şi velo prin oraş este un lucru cu care toţi clujenii se confruntă zilnic şi, din acest motiv, ea trebuie îmbunătăţită. Momentul 2015 – Cluj, Capitala Tineretului este o oportunitate, chiar dacă nu un scop în sine, pentru a mai face un pas în această direcţie: cea a unui Cluj, să-i spunem, walkable. Inspirat şi încurajat de toate acestea, Workshop-ul Celălalt Cluj caută răspunsuri la întrebarea: cum poate fi produs spaţiu public într-un oraş pitoresc, dar cu resurse limitate şi dominat de maşini?”, spune Tiberiu Ciolacu, arhitect în firma de urbanism Planwerk și unul dintre coordonatorii workshop-ului.

La o prezentare în cadrul primăriei a rezultatelor workshop-ului, la care au venit doar două persoane din aparatul de comunicare, Tiberiu Ciolacu a subliniat că orașul este „prea fragmentat din punct de vedere pietonal și ciclistic”. El crede că prin măsuri minimale, cele trei trasee pot fi amenajate în 2015 ca primi pași pentru a dezvolta ulterior o rețea pietonală și ciclistă la nivelul orașului pentru care militează Clubul de Cicloturism, în special Radu Mititean, de două decenii și aderenții critical mass de câțiva ani. Lor ar trebui să li se adauge și alergătorii, mai ales că Maratonul Clujului și alte competiții demonstrează că sunt câteva mii la nivelul orașului.

lacuri4

„Traseele studiate au fost foarte bine selectate, creând o rețea pietonală și velo necesară acestui oraș. Intervențiile sunt minime și generează costuri reduse, atrăgând atenția asupra zonelor, ca mai apoi să se realizeze o restructurare mult mai aprofundată a siturilor studiate. Axa Hașdeu-USAMV necesită o revizuire din perspectiva pietonului, fiind principalul traseu utilizat de studenți. În urma studiilor, am ajuns la concluzia că prin utilizarea spațiului conform nomelor, ce iau în calcul lățimea carosabilului și trotuarul, zona poate fi reamenajată astfel încât necesitățile ambelor categorii să fie respectate. De asemenea, Între Lacuri reprezintă o zonă verde prețioasă pentru Cluj, de neegalat la ora actuală. Propunerile rezultate redau această zonă comunității și încurajează o atitudine mult mai profesională vizavi de potențialul ei”, crede Paula Tripon, studentă în anul IV la Peisagistică în cadrul USAMV.

hasdeu0Toate traseele sunt relevante din cauza poziționării diverse. Traseul din pădurea Hoia se leagă atât de Someș cât și de parcurile orașului. Iar propunerea pentru amenajarea zonei de lângă statuia legendară a păstorului Donat, care ar fi salvat orașul de turci datorită fugii sale iuți, este mai adecvată decât reamplasarea statuii în Muzeul Satului sau în altă locație dacă primăria și proprietarii ajung la o înțelegere în ideea de a folosi o bucată din teren pentru a ajunge la statuie și la panorama orașului. Sunt necesare și negocieri între primărie și USAMV pentru a deschide campusul pentru clujeni, așa cum am propus mai demult. USAMV este finanțată public, din banii contribuabililor, iar accesul în campus nu ar trebui interzis, așa cum mi s-a întâmplat din nou ieri, ci, dimpotrivă, atrași locuitorii orașului și turiștii să pătrundă în campus pentru a atrage ulterior studenți la facultățile de agronomie și medicină veterinară.

hasdeu1Iar între lacuri îmi imaginez un parc amenajat minim invaziv, fără betoane, fără jucării de plastic, fără parc de distracții. Un spațiu verde cu alei de pământ și din material compozit în care oamenii se pot plimba tihnit, pot pescui la unul dintre cele patru lacuri, pot alerga și pot veni cu bicicleta, iar iarna să se dea cu patinele. Ana-Maria Cosma, studentă în anul III la Arhitectură, îmi spune că la workshop i-a plăcut zona pentru că „am descoperit o parte a Clujului pe care n-o știam. A trecut o vreme de când n-am mai mers cu bița și am văzut cât de dificil e”. Avea dreptate, de la lacul de lângă Iulius nu sunt legături cu următorul de la 150 de metri distanță, iar după depășirea celui de-al doilea lac se pătrundea dificil în spațiul pepinierei RADP din cauza molozului aruncat de constructorii cartierului Armatei. Apoi, în pepinieră nu se putea pătrunde în apropierea cartodromului din cauza haitei de câini din apropierea portarului pepinierei. Dacă haita de câini ar fi instruită să nu mai atace cetățenii care intră în fosta pepinieră, doar cu o minimă amenajare mii de clujeni ar putea pătrunde în acest spațiu desfășurat pe zeci de hectare și doar la câteva sute de metri de blocurile orașului.

hasdeu2

 

Cum strategia Clujului în intervalul 2014-2020 pune accentul pe calitatea vieții în oraș, iar unul dintre minusurile recunoscute ale strategiei constă în lipsa de spații verzi de anvergură și a unei infrastructuri pietonale și cicliste a orașului. Până în 2015, o bună parte dintre propuneri pot să fie implementate, dar pentru ca acest lucru să se întâmple e nevoie de un angajament ferm al autorităților că sănătatea clujenilor și dezvoltarea unui trafic alternativ sunt priorități administrative și nu retorică politică. Investițiile în sănătate de acest fel sunt minime, căci alergarea este cel mai ieftin sport, fiind nevoie doar de o pereche bună de adidași (și de voință!), iar traficul alternativ, cu bicicleta, este o variantă dovedită ca fiind mai sustenabilă pe distanțe mici și medii în orașe în raport cu mașina personală.

 

hasdeu4

 

Workshop-ul Celălalt Cluj a fost organizat de Federația SHARE Cluj-Napoca și Asociația Studenților Arhitecți Cluj și coordonat de Planwerk, iar printre colaboratori s-au numărat Clubul de Cicloturism Napoca și grupul civic de inițiativă Societate Organizată Sustenabil (SOS). În urma atelierului urbanistic la care au participat studenți de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism (FAU), de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) și de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF), a fost lansată broșura Celălalt Cluj. Trei trasee pentru oameni și biciclete: http://issuu.com/planwerk/docs/celalalt_cluj

Jurnal de alergător (16)

 

 

hoia3hoia2

hoia1

hoia0hoia4hoia5hoia6

FacebookGoogle+Twitter

Sorry, comments are closed for this post.

Evenimente recomandate

There is no custom code to display.

© 2017 slicker.ro

Slicker este construit pe platforma Wordpress