joi, 3
ora 18.30
Durata spectacolului cca. 3 ore
Kálmán Imre
Silvia
Operetă în trei acte
Dirijor: Kulcsár Szabolcs
În distribuţie: Szabó József (Leopold Mária, Lippert-Weilersheim), Jordán Éva (Cecília), Szabó Levente (Edvin), Barabás Zsuzsa (Vereczki Szilvia), Galló Ernő (Kaucsiánó Bóni), Pataki Enikő (Stázi), Szeibert István (Kerekes Ferkó),
respectiv:
Ádám János, Molnár János, Sipos László, Veress László, Mányoki László, Dula Gyöngyi,
Fülöp Tímea, Berciu Samu, Kovács Ferenc
Scenografie: Venczel Attila
Costume: Szakács Ágnes
Coregraf: Rusu P. Gabriela
Asistent regie: Szabó Emese
Regia: Selmeczi György
Titlul original este Die Csardasfurstin/Prinţesa ceardaşului, operetă care a avut premiera mondială în 1915, 17 noiembrie, pe scena Teatrului ‘Johann Strauss’ din Viena. Titlul este reprezentativ pentru perioada cunoscută mai bine sub numele ‘La belle epoque’, perioada dintre 1871 – 1914, o perioadă de peste 40 de ani de dezvoltare şi înflorire a artelor (muzică, teatru, coregrafie, arte plastice,…) în special.
Silvia, libretul Leo Stein şi Bela Jenbach, este în sufletele iubitorilor muzicii lui Imre Kalman prin acţiune, personaje pitoreşti (Silvia, Cecilia, Edwin, Boni, Stazi, Leopold Maria,…), intrigi şi nu în ultimul rând, prin muzica sclipitoare. Sunt şi rămân memorabile momente precum ‘Cântă – mi ţigane’, ‘La dumneata visez mereu’, ‘Cum să trăieşti fără dragoste’, ‘Mii de îngeri’, ‘Femeia – i viperă’, ‘Îţi aminteşti’, ‘În lume – s fete încântătoare’,…
Invitaţia la spectacolele cabaretului Orfeu din Budapesta este deschisă şi trebuie onorată. Pentru că numai la Orfeu vă reîntâlniți cu Silvia, numai la Orfeu reîntâlniți şi vă bucuraţi de muzică ridicată la rang de artă.
SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL
marţi, 8
ora 10.00
Durata spectacolului cca. 1 ora 30 min.
Szergej Szergejevics Prokofjev
Petrică şi lupul
Poveste simfonică. Concert educativ
După spectacol prezentarea instrumentelor și costumelor
Dirijor: Horváth József
Narator: Laczkó V. Róbert
Serghei Prokofiev (1891 – 1953) este considerat la ora actuală ca fiind unul dintre cei mai importanţi şi reprezentativi compozitori ruşi ai tuturor timpurilor. Rămân spiritualităţii pagini memorabile cum sânt baletele ‘Romeo şi Julieta’, ‘Cenuşăreasa’, ‘Povestea despre măscărici’, operele ‘Război şi Pace’ şi ‘Jucătorul’, muzica la filmele ‘Alexandru Nevskiy’ sau ‘Ivan cel Groaznic’, concerte pentru pian, simfonii, povestea simfonică ‘Petrică şi lupul’.
Prokofiev compune Petrică şi lupul în 1936, la solicitarea Nataliei Sats, directoarea Teatrului Muzical pentru Copii, Moscova. Premiera are loc tot în 1936, la 2 mai, Petrică şi lupul bucurându-se de aprecieri şi mai ales de interesul copiilor şi nu numai.
Există un Povestitor. Există şi personaje pitoreşti, fiecărui personaj corespunzându-i o temă muzicală interpretate de un anumit… instrument. Astfel…
Petrică – corzile
Bunicul – fagotul
Păsărica – flautul
Răţuşca – oboiul
Motanul – clarinetul
Lupul – cornii francezi
Vânătorii – instrumentele de percuţie
Povestea începe într-o dimineaţă, o dimineaţă devreme, când Petrică deschide poarta pentru a intra în împărăţia naturii. Dialogurile sânt vii, captează atenţia de la bun început. Sigur, Petrică şi lupul place. Mai mult, Petrică şi lupul are public de toate vârstele !
SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL
joi, 10
ora 11.00
Durata spectacolului cca. 2 ore 30 min.
Venczel Péter – Moravetz Levente
Ali Baba şi/vreo patruzeci de hoţi
Musical în două acte
Dirijor: Kulcsár Szabolcs
În distribuţie: Ádám János (Ali Baba), Veress Orsolya (Fatime, Ali felesége), Gergely Elek (Yuszuf, Ali és Fatime fia), Madarász Lóránt (Kaszim, gazdag testvér), Hary Judit (Leila, Kaszim felesége), Covacinschi Yolanda (Meriem), Szilágyi János (Abu Hasszan, rablóvezér),
Rigmányi István (Szám Tan), Varga Attila (Hü Le Fi), Sipos László (Jumur Zsák),
Mányoki László (Pi Pec), Veress László (Be Fal), Jakab Zoltán (Draku Ladzsin),
respectiv:
Rétyi Zsombor, Kovács Ferenc, Naphegyi Béla, Plesa Róbert, Maneszes Márton, Szacsvai Zsigmond, Pataki Enikő, Petres István
Scenografie: Venczel Attila
Costume: Vancea Veronica
Coregraf: Dévényi Ildikó
Asistent coregraf: Rusu P. Gabriela
Asistent regie: Szabó Emese és Venczel Péter
Regia: Moravetz Levente
Cuplul Venczel Peter – Moravetz Levente este de notorietate deja. Notorietate artistică bine evidenţiată de şi în musicalul Ali Baba şi vreo patruzeci de hoţi, o excelentă muzică orientală în care se regăsesc exuberanţa şi vitalitatea. Este musicalul în care linia melodică este bine evidenţiată prin coregrafie (bellydance), tehnici de machiaj, stiluri de dans oriental, accesorii variate (voal, evantaie, săbii,…), vestimentaţie, toate introducându-ne în ambianţa minunată şi plină de farmec a celor 1001 de poveşti. Poveşti în care cea a lui Ali Baba şi cei patruzeci de hoţi ocupă un loc privilegiat.
sâmbătă, 12
ora 17
Durata spectacolului cca. 3 ore
Kálmán Imre
Contesa Maritza
Operetă în trei acte
Dirijor: Incze G. Katalin
În distribuţie: Vigh Ibolya (Marica grófnő), Fülöp Márton (Erdődy Péter gróf),
Pataki Enikő (Erdődy Liza grófnő), Ádám János (báró Zsupán Kálmán), Madarász Lóránt (Dobesitsch Móric herceg), Ádám Éva (Ilka baronesz), Kovács Ferenc (Lajcsi), Molnár Mária (Lidi, cigányjósnő), Sipos László (Mihály bácsi), Szabó József (Kudelka bácsi), Varga Attila (Józsi)
Scenografia şi costume: Witlinger Margit
Coregraf: Valkay Ferenc
Asistent regie: Szabó Emese
Regia: Bor József
Cu siguranţă este una dintre cele mai iubite operete ale lui Kalman. Libretiştii Juliu Brammer şi Alfred Grunwald au avut drept sursă de inspiraţie ‘Romanul unui tânăr sărac’ de Octave Feuillet.
Premiera mondială a operetei Contesa Maritza a avut loc la 24 februarie, 1924, pe scena Theater an der Wien, succesul fiind imediat. Firesc dacă e să ne gîndim numai la cele scrise de Kalman, “cel mai mic cântec, cel mai neînsemnat vals trebuie să poarte scânteia care să electrizeze publicul şi să-l cucerească”. Cântecele şi valsurile cuceresc de la primele note şi primele acorduri. Ascultaţi numai ‘Zi – i, ţigan, zi mereu’, ‘O fată cînd iubeşti’, ‘Frumos oraş e Clujul…’, ‘De-ai şti cât te-am căutat’, ‘Bună ziua, fericire !’, ‘Gruss mein Wein’,…, şi veţi fi cuceriţi… Cum veţi fi cuceriţi şi de verva unor personaje precum Maritza, Tassilo, Baronul Zsupan Kalman, Erdody Peter, Liza, Dobesitsch Moric, Ilka, Lajcsi, Lidi, Mihaly, Kudelka, Jozsi.
duminică, 13
ora 19
Durata spectacolului cca. 2 ore 30 min.
Festivalul de Umor din Transilvania, ediția a XI-a
Cu participarea umoriștilor din Showder Klub: Felméri Péter, Badár Sándor
respectiv iluzionistul Badár Tamás
Prezentatori: Bálint Ferenc, Tóth Szabolcs
La Gala Festivalului de Umor din acest an va străluci și un clujean băștinaș, Felméri Péter, cel care a pus Clujul pe harta Showder Klub-ului din Ungaria, și acum dă o nouă interpretare a LOL-ului. Totodată publicul se va bucura de un spectacol inedit: vom afla ce va ieși din showul susținut de un comediant și un iluzionist. Cu această ocazie Badár Sándor, comediant premiat cu premiul Karinthy-gyűrű, invitat de mai multe ori pe scena Showder Klub-ului și Fábry Show-ului din Ungaria, care a jucat în filmul Kontroll și în multe alte filme maghiare, vine cu fiul său Badár Tamás, iluzionist și magician. Ne putem aștepta la o seară plină de hohote și „minuni”. Iar dacă vor fi trucuri pe care nu le înțelegem, nu-i nici o problemă, Badár Sándor ni le va explica detaliat printr-o distracţie garantată de trei ore.
joi, 17
ora 17
Durata spectacolului cca. 2 ore 30 min.
Undeva în Europa
Musical în două acte
Muzica: Dés László
Versuri: Nemes István
Libret: Böhm György, Korcsmáros György, Horváth Péter
Dirijor: Kulcsár Szabolcs
În distribuţie: Ádám János (Simon Péter), Farkas Loránd (Hosszú), Kerekes Mária (Suhanc / Éva), Laczkó V. Róbert (Ficsúr), Marosán Csaba (Szeplős), Szilágyi János / Madarász Lóránt (Egyenruhás), Rigmányi István (Sutyi), Mányoki László (Tanító), Gergely Elek (Leventeoktató), Kovács Ferenc (Tróger, Sofőr), Rétyi Zsombor (Bálint)
Copii: Ábrahám Gellért / Sárosi Áron (Kuksi), Szélyes Nóra / Jenei Eszter (Pötyi), Jakab Ádám Gergő / Horváth Márton (Professzor), Bogdán Farkas / Mostis Balázs (Csóró)
Adorjáni Csenge, Albert Eszter, Ábrahám Dóra, Bács Tímea, Benkő Lilla, Gorzó Boglárka,
Jenei Brigitta, Jenei Erzsébet, Könczey Ágota, Lönhart Csenge, Márton Ildikó Beáta,
Miklósi Hunor, Nagy Gellért, Pánczél Kata, Petrov Áron, Radó Noémi, Rázmán Orsolya,
Sánta Orsolya, Sógor Bence, Sógor Dénes, Szász Botond, Szenkovics Dávid, Tonk Bence Márton,
Tulogdi Szűcs Botond, Vincze Csenge
Scenografie şi costume: Cristian Gătina
Coregraf: Jakab Melinda
Regia: Béres László
Toate reprezentaţiile au fost cu săli pline şi biletele vândute încă din primele zile. Urmează alte programări, la acelaşi nivel cu precedentele, bilete vândute şi imposibilitatea de a găsi un bilet în … plus !
Faptul că Undeva în Europa continuă să trezească interes nu poate decît să ne bucure. Tema – războiul şi urmările sale –, muzica lui Des Laszlo, versurile lui Nemes Istvan, libretul, punerea în scenă, interpretările, coregrafia şi scenografia sunt dovada supremă a spectacolului de mare calitate artistică. Şi după cum decurg lucrurile, putem anticipa spectacolului stagiuni multe, săli pline, un interes constant meritat.
Aş sublinia un lucru foarte important. Este un succes de echipă, la capătul unei munci fără exagerare, titanice. Nu este uşor să pui în mişcare şi să coordonezi aproape o sută de artişti, profesionişti şi amatori, să dai viaţă unui spectacol plin de substanţă.
Mergeţi să vedeţi Undeva în Europa. Mergeţi să vedeţi la lucru un număr impresionant de copii, talentaţi, deloc inhibaţi de scenă sau public. Cu siguranţă avem în ei seniorii de mâine în artele spectacolului, operă, teatru, musical.
duminică, 27
ora 17
Durata spectacolului cca. 3 ore
Kálmán Imre
Prinţesa circului
Operetă în trei acte
Dirijor: Kulcsár Szabolcs
În distribuţie:
Kele Brigitta (Fedora Palinska, hercegnő), Szabó Levente (Mister X), Ádám János (Sergius Vladimir, herceg), Pataki Enikő (Mabel Gibson), Madarász Lóránt (Tony Schlumberger), Szabó József (Luigi Pinelli, rendező és bohóc), Veress László (Stanislawsky, cirkuszigazgató), Mányoki László (Pierre), Sipos László (Petrovics Péter Pál, hadnagy), Kovács Ferenc (Saskusin), Rigmányi István (Rasumowsky), Jakab Zoltán (Brusowsky), Vígh Ibolya (Schlumberger Karolina),
Szeibert István (Pelikán, pincér), Rétyi Zsombor (Max, pikkoló), Kolcsár Katalin (Katya), Plesa Róbert (Portás), Varga Attila (I. vendég), Gergely Elek (II. vendég)
respectiv:
Szacsvai Zsigmond, Kálmán Róbert Attila, Petres István, Oprean Simina, Bogoi Viorica, Boneu Mihai, Mányoki Mária, Berciu Samu, Popovici Zsófia, Balló Zsuzsa, Székely Dániel, Szacsvai Zsigmond, Szakács Ágnes, Egyed Apollónia, Salamon Ildikó
Scenografie: Bartha József
Costume: Szabó Emese
Coregraf: Kozma Attila
Regia: Szabó Emese
Putem numi luna aprilie ca fiind luna Kalman Imre pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca, trei fiind titlurile prezentate, toate trei de mare succes, toate trei jucate cu săli pline şi bilete vândute cu mult timp înainte.
Prinţesa circului este un alt mare succes al consacratului trio Kalman Imre – Juliu Brammer – Alfred Grunwald. A fost prezentată în premieră mondială pe scena Theater an der Wien, la 26 martie, 1926. Este dovada supremă că “muzica lui Kalman este cu adevărat o muzică a lumii”. Este muzica care binedispune, place, în care se regăsesc prin personaje (Fedora Palinska, Mister X, Sergius Vladimir, Mabel Gibson, Tony Schlumberger, Luigi Pinelli, Saskusin, Rasumowsky, Max, Katya, Pierre, Stanislawsky, Petrovics Peter Pal, Schlumberger Karolina,…) şi intrigi bine ţesute, emoţii şi sentimente. Le avem în piese precum ‘Vorbiţi de dragoste’, ‘Ce dragă îmi eşti’, ‘Doi ochi ca-n basme’, ‘Noaptea peste noi coboară’, ‘În gândul meu’…
luni, 28
ora 19
Durata spectacolului cca. 2 ore
Molnár Tibor, Nagy István
Seară de cabaret Gruppen-Hecc
Organizator: Radio Gaga Tirgu-Mureș și Gruppen-Hecc
În distribuție:
Nagy István, Kárp György, Henn János, Biluska Annamária, Somody Hajnal, Fodor Piroska
Text: Molnár Tibor és Nagy István
La pian: Nyágai István
Sunet, lumini: Göllner Károly
Producător: Hompot Szilárd
Regia: Kovács Levente
marţi, 29
ora 19
Durata spectacolului cca. 1 oră 20 min.
Georg Kreisler
Astă seară: Lola Blau
Musical pentru o actriţă şi un pianist
Spectacol studio
Lola Blau: Bartha Boróka
La pian: Szép András
Consultant muzical: Incze G. Katalin
Coregraf: Jakab Melinda
Scenografia şi costume: György Eszter
Regia: Béres László
Două sunt numele care se impun, Georg Kreisler şi … Lola Blau. Georg Kreisler (1922 – 2011) este cunoscut pentru activitatea sa de compozitor, pianist, libretist, aranjor, scriitor, în toate cu rezultate majore. Şi ar fi de ajuns să amintesc titluri precum ‘Holle auf Erden’, ‘Oben’, ‘Wilkommen zu Hause’, ‘Heute Abend : Lola Blau’, ‘Mister Elfenbein’, ‘Die schone Negerin’,…, operetă, musical, teatru, comedii, un melanj artistic de cunoscut în primul rînd.
Lola Blau are acţiunea plasată în Austria anului 1938, an în care naziştii invadează şi anexează Austria. Lola Blau îşi părăseşte ţara natală, stabilindu-se în statele Unite, undeva şi cunoaşte celebritatea.
Artistic, Astă seară : Lola Blau este imaginea autorului însuşi, cea a lui Georg Kreisler. Şi Georg şi Lola sunt doi artişti vienezi evrei. Amândoi aleg să părăsească Austria în momentul invaziei naziste, pentru a scăpa de deportare, dar şi pentru a-şi face auzite vocile. Speranţa nu trebuie abandonată. Există şi ea te detwermină să mergi mai departe. Să mergem mai departe cu Georg Kreisler, cu Lola Blau, cu Bartha Boroka într-un autentic one – woman – show. Din care nu vor lipsi piese celebre cum sînt ‘Number One Theatre Street’, ‘That’s Life’, ‘Miracles Can Happen’, ‘Herr Direktor’, ‘Silent Voices’, ‘Mrs. Schmidt’, ‘It isn’ t easy’,…
Sorry, comments are closed for this post.