Absolut penibili organizatorii festivalelor de jazz in the park de la Cluj. Oricum nu prea înţeleg ce e cu atâta jazz în Parcul Central? Jazz în sus, jazz în jos… chiar ascultă lumea jazz?! Să fim serioşi, sunt sigur că VIP-urile (am văzut undeva scris chiar și VVIP – wtf, o nouă rasă superioară?!) o ard mediocru prin the club-urile de fitze din oraş, habar n-având ce dracu e ăla jazz. Muzică d-aia de mâncat la nunţi. Dă bine să zici că-ţi place şi, mai nou, să te afişezi în ţarcul VIP la festurile pe care le sponsorizează tata în Parcul Central.

 foto: Ilarion Moga

Napoca Jazz Festival s-a întâmplat acu vreo lună şi ceva pe terasa Casinoului, ăsta a fost primul in dă park. Afiş oribil, ca de obicei din partea Imperiului Janis (vezi discuţie pe Facebook între organizatori şi public – e legendară, cred că ar trebui împărţită ca pliant la fiecare festival clujean), organizare pe măsură, special pentru rasa superioară clujeană. Ai fabrică, mall sau stadion, intri. A, am uitat că am zis că a fost pe terasa Casionului – care e în aer liber – da! mai exact în spaţiu public, unde toată lumea e egală. O prietenă a avut o invitaţie pentru 2 persoane pentru toate cele 3 zile de fest, eu am ajuns prin rotaţie să o însoţesc duminică. Whatever, am zis că merg să mă burduşesc cu mâncare VIP – mă gândeam că la câtă snobareală o să fie, măcar mâncarea o să fie de doamne-ajută, că de line-up nici nu m-am interesat. Oricum auzisem că nici măcar un bucătar ca lumea nu au fost în stare să angajeze, fetele care merseseră sâmbătă seara nu se simțeau foarte bine a II-a zi. Când am ajuns la faţa locului, adică la Casino (îmbrăcat ca dracu, veneam din Mănăștur…) am observat cu stupoare că scena era cucuiată la propriu pe fântâna din fața Casinoului, cu fundul (curul) la parc, adică la oamenii care stăteau pe bănci în jurul fântânii, sau pe iarbă în acea superbă zi de duminică. Deci propriu-zis scena arăta curul clujenilor: „Fuck u all, poor suckers, you don’t understand jazz!!!’. Terasa Casinoului era înțărcuită cu ceva mătase fake vişinie (nuanţă din aia de cortină de casă de cultură provincială) iar mesele şi scaunele erau împopoţonate cu acelaşi material mov cu crem (!!!, oare tot o idee cromatică a celui care face afişele Janis?) întocmai ca la o nuntă de sfătoşi îmbogăţiţi peste noapte. Se intra pe bază de câţi bani ai în conturi şi chiar şi aşa se stătea la coadă. Am avut impresia că, de fapt, festivalul (ce înseamnă festival?) ăsta nu e de muzică ci de ‘Hai să facem networking între noi, bogătanii!‘. Evident că n-am mai intrat şi mă gândeam cum aş putea să deturnez event-ul ăsta care aduce ATÂT de multe urbei.

 foto via

Jazz in the Park, se întâmplă chiar acum în acelaşi Parc Central (pericol de overuse, poate că dl primar ar trebui să mai amenajeze încă un park pentru alte 2 festuri de jazz in the park, propun Parcul Feroviarilor care stă în paragină de când îl ştiu, sau viitorul Iulius Mall Park). Bun, aceași problemă a configuraţiei scenă-VIP-pulime (e drept, puţin mai îndulcită). Vezi imaginea de mai sus, unde se vede că FAPTE s-au gândit grijuliu la sponsorii lor, astfel încât au reconstituit în mijlocul parcului o sală de grupa mare – să zicem – pentru confortul maxim al celor care susţin jazz-ul în urbea asta. Hipsteri adevăraţi şi nu falşi ca noi ăştia care o ardem în afara țarcului din parc. Când am trecut pe acolo ieri după masă am crezut că scaunele alea sunt pentru orchestră, un fel de fosă improvizată sau teatru pentru păpuşi in dă park. Dar nu, domnule! Era zona VIP înțărcuită! Ce ne făceam dacă dl primar mai trăgea o baie de mulţime aseară? Dacă eram în locul lui făceam megascandal şi interziceam complet gardurile temporare în spaţiul public. Mamă, câţi l-am fi iubit pentru gestul ăsta! Practic, asociaţia FAPTE arată că şi ei au organizat un event strict pentru oamenii care contează în oraşul ăsta şi care nu vor să se amestece cu vulgul. Aseară, prezentatorul (varză, binesur) se arăta uimit de câtă lume a venit. Acu îmi dau seama că şi el şi-a imaginat că o să vină lume exact câte scaune au aranjat în fața scenei, adică numai VIP-urile. Dar nu bă, că a venit lumea, a ieşit din casă cu bunic, căţel şi pitic – ascultă şi ăştia jazz, nu numai persoanele bogate şi culte… Oricum, sunt curios ce au trecut organizatorii în aplicaţia AFCN la target-urile de persoane. Sunt sigur că nu VIP-uri, ar fi culmea.

N-o să zic nimic despre line-up şi ce s-a întâmplat aseară pe scenă pentru că spectacolul din public a fost mai savuros. Un singur lucru îi provoc pe organizatori: s-o lase mai moale zilele următoare cu separaţia publicului în parc renunţând la infamul țarc corporatist!