Fotografia: De la melancolie la traumă, de la document la monument
Photography: From Melancholy to Trauma, From Document to Monument

Curator: Horea Avram
Producător: Florin Ştefan

Vernisaj: Joi, 14 martie, ora 19:00 / Opening: Thursday, 14 march, 7 pm

Galeria Spațiu Intact Gallery
Fabrica de pensule (Brush Factory)
59-61 Henri Barbusse St., Cluj

Reconstrucții 

Subliniind rolul crucial al arhitecturii şi peisajului în modelarea memoriei colective şi în crearea şi reflectarea identităților, seria „Reconstrucții” a lui Iosif Király vorbeşte despre nevoia de a împiedica degradarea istoriei printr-un proces care conservă în cheie emoțională cele mai intense amintiri ale artistului despre oameni şi locuri. Fiecare „Reconstrucție” este compusă din mai multe imagini care se suprapun şi se întretaie: sunt imagini ale aceluiaşi loc fotografiate din mai multe puncte de vedere şi în diferite momente (minute, zile, chiar luni sau ani mai târziu). Astfel, lucrările articulează un câmp vizual multistratificat în care fiecare cadru funcționează ca o unitate informațională şi de memorie. Rezultatul este o meta-imagine coerentă spațial dar care, la o privire mai atentă, trădează toate discontinuitățile istorice şi rupturile ideologice (…). – Maria Rus Bojan

Reconstructions
Outlining that architecture and landscape are crucial components in shaping collective memory and in creating and reflecting identities, Király’s “Reconstructions” speak of the need to resist the erasure of history, through a process that emotionally conserve the artist’s most intense remembrances on people and places. Composed by images taken from the same location and approximately from the same vantage point at different moments (minutes, days, even months or years later), these “reconstructions” articulate a multilayered visual field whereby each snapshot acts as a byte of information and memory. The result is a spatially coherent meta-picture in which, at a closer look, all the historical discontinuities, and ideological breaks are visible (…). – Maria Rus Bojan

Open Sky
„Open Sky” este un proiect care vorbeşte înainte de toate despre imagine (fotografie) ca instrument de supraveghere şi control. Mai exact, despre supraveghere în formele sale cele mai perfecționate tehnologic şi mai încarcate din punct de vedere politic. Însă, lucrările seriei trimit în egală măsură la probleme legate de putere şi ideologie, la chestiuni ce țin de gestionarea şi revendicarea spațiul public şi de rolul imaginii ca depozitar al memoriei şi ca vehicol al traumelor colective. Iosif Király abordează aceste teme explorand două formate vizuale care reprezintă două strategii mediatice, referențiale şi ideologice aparent diferite: pe de o parte fotografii alb-negru provenite din arhivele fostei poliții secrete comuniste (Securitatea) şi, pe de alta, imagini captate din aplicația Google maps în modul „street view”. Întâlnirea dintre aceste doua tipuri de mecanisme vizuale—rezolvată de artist în forma unor fotomontaje panoramice, abil construite, cu un puternic efect plastic—produc, poate surprinzător, nu o interacțiune conflictuală, ci mai degrabă o relație complementară, cu încărcături simbolice şi emoționale semnificative (…). – Horea Avram

Open Sky
“Open Sky” is a project that speaks first and foremost about the (photographic) image as an instrument of surveillance and control—surveillance in its most technologically refined and politically charged manifestations. But this series is also about power and ideology, about public space and the role of the image as a depository for memory and a vehicle for collective traumas. Iosif Király addresses these issues by exploring two different visual formats that correspond to two different mediatic, referential and ideological perspectives: black and white photos found in the archives of the Romanian communist secret police and screenshots from the Google maps seen on the street view. The meeting between these two types of visual accounts—arranged by the artist in compelling wide-format photomontages—produce, perhaps surprisingly, not a conflicting interaction but rather a complementary relationship, one with highly symbolic significance and emotional effects (…). – Horea Avram

Iosif Király (născut in 1957) este considerat unul dintre cei mai importanți artişti ai generației sale. A făcut studii de arhitectură şi deține un doctorat în arte vizuale. Predă în cadrul Universității de Artă din Bucureşti şi este unul dintre fondatorii Departamentului Foto, Video, Procesare Computerizată a Imaginii. Din 1990 Király este implicat în numeroase proiecte artistice în domenii ca fotografia, instalația, video sau perfomance, atât individual, cât şi în formula grupului subREAL pe care l-a cofondat. A expus printre altele la: The Museum of Contemporary Art Chicago (1995), Manifesta 1, Rotterdam (1996); “Biennale di Venezia” (1993, 1997, 1999), Berlin Biennale (1998); Moderna Museet, Stockholm (1999); Académie de France, Villa Medicis, Roma; Galérie Nationale du Jeu de Paume, Paris; Stichting De Appel, Amsterdam (toate în 2000); Neue Galerie Graz am Landsesmuseum Joanneum (2002); The Netherlands Architectural Institute (NAi), Rotterdam, (2004); Fundação Calouste Gulbenkian, Lisabona (2005); Prague Biennale 3 (2007); Camera Austria, Graz, Austria (2010); Castrum Peregrini, Amsterdam, Olanda (2012); Muzeul Național de Artă Contemporană din Bucureşti (2012).
Iosif Király (born in 1957) is considered one of the most important Romanian artists of his generation. Trained primarily as an architect, he holds a PhD in visual arts. He is Associate Professor at The National University of Arts in Bucharest, where he co-founded the Department of Photography and Time-based Media Art in 1995. From 1990, Király has been involved in various art projects, individually and with the art groupsubREAL (that he co-founded), in fields such as photography, installation, video and performance. He has exhibited, among others, at: The Museum of Contemporary Art Chicago (1995), Manifesta 1, Rotterdam (1996); “Biennale di Venezia” (1993, 1997, 1999), Berlin Biennale (1998); Moderna Museet, Stockholm (1999); Académie de France, Villa Medicis, Rome; Galérie Nationale du Jeu de Paume, Paris; Stichting De Appel, Amsterdam (all in 2000); Neue Galerie Graz am Landsesmuseum Joanneum (2002); The Netherlands Architectural Institute (NAi), Rotterdam, (2004); Fundação Calouste Gulbenkian, Lisabona (2005); Prague Biennale 3 (2007); Camera Austria, Graz, Austria (2010); Castrum Peregrini, Amsterdam, The Netherlands (2012); The National Museum of Contemporary Art, Bucharest, Romania (2012).