Soțietatea țivilă, care va să zică..

Laurențiu Ridichie desen fără titlujpg

Rectificare: e vorba de suma solicitată de ONG-uri, nu e încă aprobată.

Dragilor, dacă vă întrebați de ce nu avem o societate civilă mai critică în raport cu autoritățile locale, mai activă, contestatară, constructivă, dar mai ales de-constructivistă la adresa unor relații adesea ilegitime de putere, răspunsul e AICI, la sutele de finanțări de cca. 15 milioane de lei din partea primăriei pentru ONG-urile locale. Pur și simplu, nu e profitabil. Apoi, „capitalul” simbolic pe care societatea îl acordă deocamdată criticii sociale este îndeajuns de subțire pentru ca vocile dizidente coerente la nivelul Clujului să fie numărate pe degetele de la cel mult două mâini.

FacebookGoogle+Twitter

7 răspuns la Soțietatea țivilă, care va să zică..

  1. Vrei să că vă plătesşte statul ca să-l criticaţi? Iar tu te plângi că tot statul vă dă prea puţini bani pentru asta? Uau!

  2. Gelu, cred că ai interpretat greșit. Eu n-aș putea cere bani de la primărie atâta timp cât o critic pe diverse probleme. Mi s-ar părea conflict de interese, alții nu au problema asta, poate seismograful meu pentru astfel de chestiuni morale este prea sensibil. Dacă te referi la faza cu cerșitul în fața primăriei de față cu jurnaliștii, asta o făceam evident ca ironie la adresa coledzilor ONG-iști.

    Altul e mesajul: este relativ dificil pentru mediul asociativ să aibă un rol critic la adresa instituțiilor statului local atâta timp cât depind pentru supraviețuirea lor de fonduri de la Consiliul Local sau Județean. Nu e contestată relevanța finanțării lor de către stat, ci posibilitatea unei presiuni la adresa lui în aceste condiții.

    Există organizații mari ca Amnesty sau Greenpeace care nu acceptă bani de la stat sau corporații, ci doar de la membri, dar e greu de tradus astfel de organizări în RO, deși nu imposibil. Mai relevante în spațiul public sunt asocierile de tip informal, în ciuda precarității lor legate de lipsa de instituționalizare: gLOC, GAS când era grup informal, Tinerii Mânioși, SOS Lacurile Gheorgheni etc. Astfel de asocieri ar trebui să fie temporare, kairotice, se asamblează sau dezasamblează în funcție de problematica discutată.

    Totuși, o soluție straight pentru asociațiile care doresc să aibă un rol critic într-un areal delimitat e să își găsească finanțări din alt areal.

  3. Aș dorii să semnalez o singură mică eroare în textul dohotarian, și să o fac cu iubire în inimă, colegial; lista (aia cu sutele de finanțări, în total peste 15 milioane de lei) e lista cu CERERILE de finanțare. Scuze că am intervenit, voie bună!

  4. Ce spui tu e foarte frumos. Hai sa ne intoarcem putin la Romania: pentru ca nu vorbim de Amnesty sau de Greenpeace (apropo, ai mai auzit ceva de ei prin Ro in ultimii ani?), pentru ca mediul privat de afaceri sau corporatiile nu-ti vor da nici ei bani ca sa critici autoritatile (doar daca nu au vreo agenda proprie, caz in care e mai corect sa te angajezi direct la ele), pentru ca nu cred ca un ONG poate sa faca un concert de binefacere in urma caruia sa stranga bani pentru activitatile sale, pentru ca numarul membrilor unor asemenea ONG-uri e mic si bugetele f. limitate, nu cred ca primirea unor finantari de la stat, prin intermediul autoritatilor locale e chiar sursa raului. Luand cazul primariei Cluj, bugetul alocat ONG-urilor in general e unul foarte mic, cea mai mare parte din bani o iau chestii gen TIFF, Filarmonica si asociatii de calusari, restul se bat pe boabe de mazare. Sincer, nu cred ca boabele astea de mazare fac ONG-urile din Cluj mai putin vocale. Sigur, altfel se pune problema cu cele care chiar iau bani grei de la primarie. La realite est ailleurs.

  5. 2%? Aia sunt tot bani de la stat de altfel, ma rog de la contribuabili prin mijlocirea statului, deci statul poate taia oricand macaroana.

  6. am obosit sa ne tot justificam …ca si societate civila. eu cred ca doho uneori traieste pe alta planeta….cand e ok se „pune” drept reprezentant al societatii civile….cand nu i se pare ok, da in ea! hotaraste-te! numai ca trebuie sa stii ca la fondurile primariei contribuie si fiecare din noi, din impozite….asa ca nu crezi ca ni se cuvin si noua…atata timp cat vrem un bine comun pentru orasul asta? si nu inventam proiecte gigant care spala bani, ca avem destule exemple (aia e o „societate civila” care nu reprezinta interesele comunitatii)…

    seara buna si spor la citit!

  7. Nu am spus că autoritățile locale nu ar trebui să investească în proiecte ale ONG-urilor, ci că din cauza finanțărilor există o problemă cu lipsa unei critici consecvente din partea sectorului asociativ la nivel local, mai ales în cazul ONG-urilor care ar dori să aibă un rol de presiune populară și advocacy, dincolo de colaborarea cu autoritățile locale.

    S-ar putea să intervină aici un cumul de factori pentru lipsa criticii: auto-cenzura, confundarea unui interes relativ restrâns cu binele comun (cine definește binele comun?), crearea unui strat de experți care facilitează factual și neutru binele comun fără raportări contondente și pasionale etc. Apoi, niciodată nu am avut impresia că sunt reprezentant al societății civile, dimpotrivă la tv când mă prezentau așa le spuneam că sunt participant în societatea civilă și om politic, deși nu fac parte din vreun partid anume. Problema nu e atât cu FdP, unde mai există resturi de critică socială, cât mai ales cu organisme ca Consiliul Civic Local unde am auzit că sunt vreo 80 de asociații și îți poți pune problema de ce nu se aude în spațiu public de astfel de federații.

    Repet, cred că ONG-urile care doresc să aibă un rol combativ într-un anumit spațiu, ar trebui să își extragă resursele din alt spațiu, tocmai pentru a avea o anumită autonomie în raport cu autoritățile criticate. Dacă ne referim la FdP e ok să dai bani pentru cultură, dar apoi cred că trebuie dezbătut ceva mai nuanțat în ce constă mai exact potențialul artei sociale critice, în măsura în care unii FdP-iști asta țintesc. Dacă vreți, printre altele, polemica mea este doar o invitație către dezbatere cu privire la gradul de autonomie a artei și presupusul său potențial critic când finanțarea vine de la obiectul criticii.

    Iritarea evidentă și recentă în raport cu „societatea civilă” e legată de faptul că la discuții legate de buget participativ în loc să se discute strict principii de funcționare, mă trezesc că unii vorbesc de cum pot prelua unele poziții de putere în colaborare cu autoritățile și cum pot fi remunerați de primărie pentru efortul lor.

Evenimente recomandate

There is no custom code to display.

© 2017 slicker.ro

Slicker este construit pe platforma Wordpress