Review: Foxygen – 60s psychedelic revival

comedysoundtrack.11183v9

E greu să scrii o recenzie originală la un album recunoscut pentru multitudinea de influenţe muzicale, pentru că ești tentat mereu să faci referire la aceste influenţe. Sunt conștientă de limitările care mi se impun alegând să scriu despre acest album și îmi voi asuma riscul de a părea lipsită de autenticitate, cum și l-au asumat și Foxygen, alegând să resusciteze muzica anilor ’60 și să o adune în colecţia numită We Are the 21st Century Ambassadors of Peace & Magic. Foxygen e o trupă indie din California, formată în 2005 și caracterizată de un sound experimental și psihedelic. Când erau mici, cei de la Foxygen erau, probabil, plini de energie și se jucau toată ziua pe afară, cu jucării împrumutate, desigur. Acum au mai crescut (nu foarte mult, ambii membri au 22 de ani) și se joacă cu sunete și cuvinte, rezultatul acestui joc fiind o muzică veselă, ingenioasă și plină de viaţă. Spre deosebire de alte trupe, Foxygen acceptă condiţia artiștilor ce aparţin unei ere în care prefixul „post” apare tot mai des în compunerea cuvintelor ce descriu genuri de muzică. Nu se feresc să se inspire de la artiști „șaizeciști” precum The Kinks, Beatles, Velvet Underground, Rolling Stones, Bob Dylan, ba chiar profită de pe urma lor, pentru a crea un album fresh, care combină în mod creativ moștenirile muzicale lăsate de aceștia. Cu piesa In the Darkness, Foxygen încep ambiţios incursiunea în psihedelic, compoziţia ei sugerând o comparaţie cu intro-ul clasicului Stg. Pepper Lonely Hearts Club Band. No Destruction este cântat-vorbită în stilul lui Bob Dylan, asemănarea fiind atât de evidentă, încât s-ar fi putut la fel de bine numi No destruction Home. Refrenul piesei On Blue Mountain seamănă suspicios de mult cu Suspicious Minds, tocmai familiaritatea ei determinându-te să o îndrăgești din prima. Aceeași reacţie o ai și la irezistibila și drăgalașa San Francisco. We Are the 21st Century Ambassadors of Peace & Magic scoate la suprafaţă latura semi-agresivă a trupei, fiind piesa punk, cea mai puţin „peaceful” de pe album.

Albumul se încheie cu Oh No 2, ce conţine niște versuri despre dragoste memorabile, precum cele ale Beatles-ilor din The End: „And in the end, the love you take is equal to the love you make”. Viziunea celor de la Foxygen poate fi sumarizată în versul „If you belive in love, everything you see is love” – finalul perfect al unui album care reproduce atmosfera flower-power și psihedelică specifică erei hippie.

FacebookGoogle+Twitter

Sorry, comments are closed for this post.

Evenimente recomandate

There is no custom code to display.

© 2017 slicker.ro

Slicker este construit pe platforma Wordpress