Dacă aş spune unui ‘exhaustist’ discografic veteran că de Crocodiles n-am mai auzit până acum, probabil că mi-ar sparge berea de faţă (aşa cum era să mi se întâmple de atâtea ori zilele astea). Aşa că nu o zic nimănui în faţă, ci aici, în lumina monitorului.
Zgomotos la prima audiţie, şi foarte melodios la a doua, Endless Flowers are atât de multe referinţe americane şi britanice încât n-aş vrea să le arăt cu degetul. Un album plin de idei găsite aiurea şi care totuşi reuşeşte să sune foarte interesant pe tot parcursul lui. Fiecare piesă are o melodicitate unică exploatată la maxim şi construită aşa încât aş putea spune că sunt imnice în sensul ăla în care înţelegem imnurile marca Arcade Fire. Şi ca să vă fac să-l ascultaţi măcar pe voi, cei care nu-mi striviţi beri în faţă orice prostie mi-ar ieşi pe gură, vă spun că dacă vă plac The Strokes, Girls, The Horrors sau Oasis atunci trebuie să apăsaţi play mai jos, de mai multe ori!
nu-s prea zgomotosi? resti cap-coada tot albumul sau mai shuffle?
Pai sunt, ca doar esti la prima. cap-coada mai incet (daca esti fana grimes) si a II-a all the way, sa vezi cum curge!
sunt 2-3 piese ok, mai ales prima, dar la „electric death sound” de exemplu toba aia zici ca-i stricata.. acelasi ritm toata piesa.
Anu asta la TIFF mi-am dat seama ca treaba cu filmul si muzica e atat de relativa incat de acum incolo o sa mi dau cu parerea numai in nume propriu. . Daca-ti place sau nu ce canta astia cred ca tine si de ce ai mai ascultat pana acum, sunt umpic mai noisy si ruginiti dar in acelasi timp foarte melodiosi. Toba aia e splendida, dupa mine!!! Asculta si the horrors.
🙂 inca nu-mi dau seama daca-mi plac sau nu, vroiam sa vad daca reusesti sa ma convingi 😀