Filmul ca religie la TIFF
Religia și credința sunt puse în discuție anul acesta la TIFF, printr-o selecție puternică de filme pe această temă și printr-o campanie de promovare inspirată de ideea că filmul este religia TIFF-ului. „Campania de imagine pleacă de la o simplă constatare: la TIFF, filmul a devenit o religie. Spectatorii noștri, cei care au crescut cu noi și cu filmele festivalului, sunt credincioșii noștri. Și noi, și ei – devotați sută la sută TIFF-ului”, explică directorul artistic al festivalului, Mihai Chirilov.
Fidel spiritului ironic în care și-a conceput campaniile anterioare, afișul oficial al TIFF 2012, dezvoltat de echipa festivalului, parodiază ideea de film ca religie, în două versiuni – una „tradițională” și una „modernă”. „Posterul acestei ediții face cu ochiul Cimitirului vesel și filosofiei lui «de viață», imaginând – în aceeași cheie ironică în care au fost realizate toate posterele noastre anterioare – un fals efect secundar al supradozei cu filme, de care nu scapă nici măcar omul de la țară. În mod evident, sloganul acestei ediții, tributar versurilor naive de la Săpânța, nu trebuie luat literal, ci ca pe o expresie a pasiunii necondiționate pentru cinema a celor pentru care s-a inventat acest festival”, adaugă Chirilov.
Strâns legată de imaginea TIFF 2012 este secțiunea tematică a acestei ediții, Oameni și zei/ Gods and Men, rezervată filmelor despre religie și credință. Titlul face trimitere la unul dintre cele mai puternice filme pe acest subiect din ultimii ani, Despre oameni și zei/ Des hommes et des dieux (2010), al lui Xavier Beavois, iar ideea unei asemenea secțiuni i-a venit selecționerului Mihai Chirilov după ce a urmărit două filme de debut în care noțiunile de credință și religie sunt puse la grea încercare. Unul dintre ele figurează printre cele 12 titluri din Oameni și zei, care vor candida pentru Premiul FIPRESCI: Tiranozaur/ Tyrannosaur, regizat de Paddy Considine.
„Curajul cu care Tiranozaur vorbește despre aceste noțiuni, aruncându-le în vâltoarea unei devastatoare povești despre violență și mântuire, m-a îndemnat să explorez reprezentări în cinema la fel de puternice și de complexe despre ceea ce mulți nici nu îndrăznesc să se atingă. Nu am căutat deloc provocarea (deși ea, implicit, există), ci adevărul în toate aceste povești. Am încercat să navighez de la o religie la alta (ortodoxă, musulmană, budistă, iudaică etc…), conștient că este, uneori, un teren minat de tabuuri, dar ceea ce m-a interesat în mod deosebit a fost să cuprind o privire cât mai complexă asupra raportării individului la ideea de divinitate”, declară Mihai Chirilov.
Pe lângă Tiranozaur, spectatorii din Cluj vor găsi destule filme care să le zdruncine convingeri, să-i înfioare, să-i lumineze sau să-i pună pe gânduri. Mai toate au fost deja selectate sau premiate în festivaluri ca Berlin, Locarno, San Sebastian, Toronto, Pusan, Roma etc. Împușcat în cap / Headshot, noul film al regizorului thailandez Pen-ek Ratanaruang (6izecisinou9, Last Life in the Universe), este unul dintre must-see-uri. E un thriller despre ispășirea trecutului violent, în care un polițist din Bangkok, devenit asasin plătit, se trezește din comă după o împușcătură în cap și constată că vede lucrurile cu susul în jos. La propriu. Renumitul cineast, omagiat la TIFF 2008 în secțiunea 3X3, va veni anul acesta la Cluj, ca invitat special, și va susține un masterclass.
Cinefilii n-ar trebui să rateze nici Călugărul/ Le moine (r. Dominik Moll), despre un predicator care se crede deasupra tentației, cu Vincent Cassel în rolul principal; Copiii electrici/ Electrick Children (r. Rebecca Thomas), o „imaculată concepție” de secol XXI cu o adolescentă mormonă care rămâne gravidă când ascultă o piesă rock; Donoma (r. Djinn Carrénard), în care o tânără care nu crede în Dumnezeu se trezește regulat cu semnele stigmatei la mâini și la picioare; Obsesia/ Corrode (r. Karan Gour) – drama unei femei care dezvoltă o obsesie, finalmente distructivă, pentru stația unei zeițe care, crede ea, îi va aduce fericirea; David (r. Joel Fendelman) – un puști musulman își ascunde identitatea religioasă ca să poată rămâne în noul său grup de prieteni evrei.
Iese puțin din registru, ca ton, Pisica Rabinului/ Le chat du Rabbin (r. Antoine Delesvaux, Joann Sfar), desemnat Cel mai bun film de animaţie la Premiile César 2012. Motanul unui rabin devorează un papagal şi începe să vorbescă, dar spune numai minciuni. Rabinul tare ar vrea să scape de motan, dar el, îndrăgostit nebuneşte de fiica sa, ar fi în stare de orice pentru a rămâne alături de ea.
În secțiunea Oameni și zei intră și Păcătoasa Teodora, al Ancăi Hirte, despre viața măicuțelor din mănăstirile ortodoxe. Documentarul concurează și în competiția Zilelor Filmului Românesc.
Un prieten mai vechi al festivalului, Sebastián Lelio, revine la Cluj cu Anul Tigrului/ El Año del Tigre, drama unui deținut care ia țara la pas în căutarea alor săi după ce închisoarea s-a prăbușit în urma cutremurului devastator din Chile, transformându-l într-un fugar. Lelio a câștigat Trofeul Transilvania în 2007, cu La Sagrada Familia, în anul următor a făcut parte din juriul competiției, iar în 2010, În ziua de Crăciun/ Navidad a obținut premiul FIPRESCI.
Sorry, comments are closed for this post.