Cineva ne-a întrebat dacă aniversarea slicker de sâmbătă o să fie cumva în Timişoara, asta pentru că acolo e cea mai celebră cafenea cu numele Papillon. Evident că nu… Nu ştiu dacă întâmplarea face, dar şi în Cluj pe str.Emil Isaac nr. 9 s-a deschis un loc cu acelaşi nume. Şi e primul spaţiu-cafenea din Cluj pentru yuppies clujeni, un fel de alternativă la Insomnia sau Atelier Café (e perfect în caz că v-aţi plictisit de aceste 2 variante centrale). Ce aduce nou: o concepţie arhitecturală unitară care, uimitor la Cluj, nu mizează pe trash design, e luminos şi nu duhneşti a fum de ţigară când ajungi acasă. Mai jos aveţi o descriere ca pentru arhitecţi:

Identitatea vizuală a unei cafenele deschise într-un oraș ca și Clujul devine un element important în supraviețuirea unui local pe o piață abundentă (dacă nu saturată). Acest lucru e ușor înțeles atât de beneficiari, cât și de arhitect/ designer/ artist solicitat tot mai des în amenajări interioare. Bugetul limitat, o altă constantă a condiției post-criză, mai ales când avem de-a face cu investitori tineri, la început de drum, provoacă și mai mult creativitatea pentru realizarea unei soluții originale cu mijloace tehnice modeste puse în operă de echipe nespecializate dar dornice să experimenteze. De multe ori însă, entuziasmul și implicarea pot depăși aceste dificultăți.

Caffe Papillon este un asemenea rezultat al implicării și al bunului dialog între elementele trinomului beneficiar-arhitect-executant, esențial în orice antrepriză. Conceptul de papillon (fluture), pe care l-au propus beneficiarii, nu conținea nicio referință vizuală asociată, doar un nume de care aceștia se  atașaseră, precum și o idee despre publicul țintă: ”oameni ca și noi”, ceea ce însemnă o atmosferă tinerească și relaxată.

Prima alegere făcută în dezvoltarea ideii de amenajare a fost abordarea noțiunii de fluture de pe o poziţie mai puțin comercială și drăguță. Astfel papillon nu este asociat cu flori și gingășie, ci cu o interpretare mai alternativă: fluturele de noapte alb (vezi molie) atras de lumina electrică. O serie de imagini invocate de acestă interpretare au creat limbajul plastic al amenajării: geometrie abstractă albă, becuri incandescente aparente, ideea de insectar, etc.

Intervenţiile majore sunt de natură geometrică realizate din gipscarton: barul se depliază ca o panglică urcând pe tavan, băncile albe fac parte dintr-o formăfațetată geometric și înconjurată de lumină. Instalația electrică aparentă realizată cu costuri minime este dimabilă: filamentele ușor incandescente creează o atmosferă caldă intimă, totuși păstrând caracterul industrial al intervenției. Un nivel suplimentar de declinare vizuală a conceptului de papillon a fost adăugat prin lucrările grafice a două artiste din Cluj și care completează recuzita destul de minimală a spațiului.

Rezultatul a fost un spaţiu cât mai curat şi simplu, un decor alb uşor pliat, variaţia fiind data de diverse tipuri de scaune, acestea constitind şi accentele de culoare. Grafica de pe cei doi pereţi ajută la disimularea limitelor spaţiului şi crearea unei atmosfere uşor onirice.

via arhiforum