Petiție: peste 120 de familii în risc de evacuare

Membrii Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (www.gloc.ro) şi semnatarii acestei petiţii, sesizează Primăria Cluj-Napoca, Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj, Judecătoria Cluj-Napoca şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în legătură cu aspectele legale, morale şi sociale grave ale posibilei evacuări forţate a celor peste 120 de familii care locuiesc pe strada Cantonului, Cluj. Considerăm că un asemenea demers încalcă drepturile fundamentale ale omului recunoscute de Organizaţia Naţiunilor Unite. […]

În acest context, Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) solicită instituţiilor abilitate ca prin respectarea legislaţiei româneşti şi a celei internaţionale să nu recurgă la evacuarea forţată a familiilor de pe strada Cantonului, ci să găsească soluţii imediate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi asigurarea incluziunii sociale.

Citiți petiția în întregime și semnați-vă!

FacebookGoogle+Twitter

6 răspuns la Petiție: peste 120 de familii în risc de evacuare

  1. Adi, oamenii ăia stau pe proprietatea altcuiva. Ţi-ar place să laşi nişte oameni să stea în casa ta temporar, iar apoi să nu mai plece? Să-şi întindă hainele prin camera ta, să uite să tragă apa şi să spele WC-ul, să le plângă plozii, să se îmbete bărbaţii şi să facă scandal, femeile să urle că bărbaţii fac scandal, etc. Ştiu că le e greu, dar totuşi.

  2. Petiția e împotriva unor evacuări forțate taxate ca atare de reglementări la nivel internațional și național. Dreptul la locuire al tuturor cetățean, indiferent de etnie, e o reglementare universală. Din petiție:

    „în legislaţia internaţională, evacuările forţate sunt definite drept dislocarea temporară sau permanentă a oamenilor împotriva voinţei lor din locuinţele sau de pe terenurile pe care le ocupă, fără consultarea şi notificarea lor adecvată şi fără a li se asigura locuinţe alternative adecvate şi compensaţii. Conform prevederilor internaţionale, orice evacuare forţată este ilegală (rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, Comisia Drepturilor Omului nr. 24/2004)”.

    În emisiuni tv de mai demult CFR vorbea că dorește să reactiveze liniile, dar și să construiască un parapet pentru a nu vedea călătorii sensibili Pata Rât. Eu prefer să se vadă cât mai des și cât mai atent Pata Rât. Violența și indolența de pe Cantonului sunt nesemnificative în raport cu problemele structurale de discriminare la care se face referire în petiție.

    Apoi, nu cred că proprietatea e „sacră și inviolabilă”, ci cred că e o resursă care trebuie utilizată la comun. Totuși, cred că în destule situații proprietatea privată limitată e o soluție foarte ok.

  3. Dacă eşti de părere că proprietatea trebuie utilizată în comun ia-i pe oamenii ăia la tine acasă. Fair enough.

  4. Man, proprietatea e oricum utilizată la comun în ultimii 200 de ani, gândește-te doar la câte instituții publice și spații publice s-au constituit, construcție amenințată serios de curentele de gândire hipercapitaliste neolib & neocon, ideologii profund inegalitare. Propun două soluții posibile, deși parțiale, care s-au mai luat în trecutul modern al RO: 1. exproprierea unei părți din pământul Bisericilor, așa cum a propus și liberalul Cuza 2. confiscarea bunurilor, proprietăților, averilor etc. ce nu pot fi dovedite cu acte, așa cum se întâmplă acum în unele situații în SUA.

    Dincolo de asta, nu țin ca oamenii să stea acolo, pe un teren al unei instituții publice, ci să fie găsite soluții de locuire adecvată pentru oamenii, majoritatea romi, care trăiesc în astfel de condiții precare. Din discuții cu oameni de la Comisia Europeană, linii de finanțare există, voință politică și expertiză să fie pentru a le accesa.

  5. Eu sunt de acord cu exproprierea bisericilor. Însă politicienii nu-s, pentru că tocmai au dat bani la BOR din rezerva de urgenţă, iar anii trecuţi le-au făcut cadou mai multe terenuri şi ceva hotel, plus terenul pe care se va construi catedrala mântuirii neamului prost. Asta înafară de faptul că BOR şi-a înfiinţat recent o „casă de ajutor reciproc” (practic o bancă scutită de impozite) care dă credite credincioşilor ortodocşi şi face concurenţă neloială altor bănci (nu le plâng de milă dar tot nu e corect). Dacă asta nu e jaf la drumul mare din banul public, atunci nu ştiu ce e.

  6. Apropo. Urmează recensământul. Una dintre întrebări e „cărei religii aparţii”. În urma statisticii acesteia vor fi fi stabilite politicile guvernamentale in ceea ce priveşte alocarea fondurilor de la buget pentru culte (în detrimentul sănătăţii, educaţiei, infrastructurii). ASUR a pus la punct o lista de intrebari frecvente.

    http://www.recensamant2011.ro/

Evenimente recomandate

There is no custom code to display.

© 2017 slicker.ro

Slicker este construit pe platforma Wordpress