În ciuda vremii ploioase, peste 50 de participanți au venit la discuțiile despre reaproprierea spațiului public la „picnicul” mutat în Fabrica de Pensule. A fost evident că întâlnirea era gândită într-un cadru informal, de picnic, de aceea intervențiile erau uneori dezlânate, cu tonalități și limbaje care nu se întâlneau între breslele diferite. În ciuda focalizării imprecise, astfel de întruniri își au rostul pentru că reușesc să păstreze trează coagularea și solidaritatea pe probleme majore, cum e lupta împotriva aproprierii private abuzive a celui de-al doilea parc din oraș.

După discuție, studenții și urbaniștii au prezentat rezultatele unor workshopuri de anul trecut care arată un oraș deschis către Someș. Ca fapt divers, am fost recent la Novi Sad, un oraș mai mic decât Clujul, cu deschidere către Dunăre. Până la stradă, existau două zone diferite de promenadă pe chei, o pistă de biciclete și o pistă specială pentru alergare. În comparație, propunerile urbaniștilor și studenților țin de o normalitate deloc pretențioasă, normalitate care nu există însă într-un oraș al cărui primar are tupeul să declare că suntem în primele zece orașe din Europa ca spațiu verde pe cap de locuitor.

Prezint câteva paragrafe din compendiul școlii de vară:

Situatia existentă: periferie centrală – Deşi are o poziţie centrală în oraş, zona studiată este o periferie internă, fără personalitate clară şi rol asumat, în ciuda misiunii de a deveni o extindere a funcţiunilor centrului oraşului. Pe harta mentală a oraşului, reprezintă o „pauză”, între centru şi gară, în ciuda apropierii de centru. Calitatea nemulţumitoare a stării spaţiului public şi a dotărilor publice, în special a Parcului feroviarilor fac zona neatractivă.

Ne gândim la o nouă întâlnire, formulată în așa fel încât oficialitățile ori clubul de fotbal CFR să nu refuze participarea, care să pună pe tapet situația Parcului Feroviarilor și a Someșului, dar și a altor spații verzi din Cluj. Descărcați rezultatul atelierelor urbanistice legate de malurile Someșului și zona din jurul Parcului Feroviarilor:

http://dlf.transfer.ro/transfer_ro-01may-f603a5a4abb67b.zip

Care este capacitatea reală a zonei şi care este rolul pe care îl poate îndeplini cu succes? Cartierul Feroviarilor şi zona Traian-Decebal pot reprezenta:
– o locaţie pentru locuirea de calitate în apropierea centrului istoric, la Someş, într-un cartier plin de viaţă şi personalitate
– o locaţie pentru servicii şi comerţ de mici dimensiuni, cu urmarea tradiţiilor
– o zonă cu densitate urbană bună, care asigură dezvoltarea moderată, cu fronturi clar structurate la străzi, dar şi intimitatea locuirii prin păstrarea curţilor şi parcelelor existente
– obţinerea beneficiului maxim pentru întregul oraş prin integrarea traseelor alternative de-a lungul malurilor, dar şi pentru calităţile locale ale cartierului, prin marcarea identităţii culoarului Someşului.
– acces public continuu la Someş

Miza noastră e, repet, să nu permitem înființarea unei baze sportive care să limiteze accesul publicului general în parc și, în măsura în care reușim să ne mobilizăm, să blocăm proiectul unor zgârie-nori de aproape 20 de etaje în apropierea centrului orașului. Un complex comercial de asemenea dimensiuni, așa cum se vede în certificatul de urbanism, ar sufoca zona și cartierele din jur, ar lipsi orașul de perspectiva unei dezvoltări armonioase, în acord cu regimurile de înălțime existente ale construcțiilor. Am putea să demonstrăm astfel capitalului rapace de tip Paszkany și capitalismului de stat din instituțiile noastre semi-publice că nu suntem o masă de manevră & de consumatori, ci o comunitate de cetățeni. Până acum, datorită zecilor de sesizări depuse, am reușit să blocăm lucrările ilegale ale clubului, dar suntem în stare, cu siguranță, de o mobilizare mai largă și cu mize chiar mai de adâncime.