Cluj, 2005-2009
Proiectant: SC Aquacon Proiect SA Sibiu
Constructor: SC Apasco SA Maneciu
Beneficiar: Administraţia Naţională Apele Române R.A., Direcţia Apelor Someş Tisa

În urma puternicelor revărsări de rîuri din martie 2001, care au afectat peste 100 de gospodării din judeţul Cluj, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a decis alocarea de fonduri din bugetul naţional pentru investiţii în lucrări cu rol de protecţie împotriva inundaţiilor.
Printre cele mai ambiţioase proiecte de pe listă se numără amenajarea albiei Someşului Mic în municipiul Cluj-Napoca, pentru care se estimează o valoare de investiţie de 72 miliarde de lei vechi (aprox. 2,9 milioane euro).
Lucrările, demarate în 2005, au vizat consolidarea malurilor prin dublarea zidurilor de sprijin existente (in zona centrală), respectiv prin realizarea unora noi în zonele cu maluri naturale. Lucrările hidrotehnice au oferit ocazia amenajării malurilor pentru diferite tipuri de utilizări de agrement: promenade pietonale, piste pentru biciclişti şi chiar o scurtă fîşie de plajă. Investţia, finalizată în 2009, a depăşit 3,5 milioane euro şi a fost finanţată din bugetul de stat şi printr-un credit al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Dincolo de aspectele sale hidrotehnice, lucrarea are o semnificaţie importantă pentru oraş. Someşul este recuperat din uitare şi readus în oraş, ca spaţiu public. Mai mult decît atît, turiştii vestici nepregătiţi dar aflaţi în drum spre Bucureşti sau litoral au ocazia unei prime mostre a atmosferei marilor lucrări hidrotehnice ale Patriei – Cheiurile Dîmboviţei, Magistrala albastră sau grandioasele instalaţii portuare fără apă din Adunaţii Copăceni.
Nici impactul economic nu este neglijabil. Cei 3,5 milioane de euro sînt în mod cert o victorie a Clujului în dura competiţie interegională pentru investiţii infrastructurale, cu atît mai remarcabilă cu cît concurenţa este dată de cîteva zeci de sate din Moldova vizitate anual de inundaţii şi torente. Pe termen lung, avem de a face cu o investiţie inteligentă, capabilă să programeze un alt şir de proiecte şi lucrări, cum ar fi readucerea malurilor la starea iniţială sub presiunea normelor şi a uzanţelor comunitare recente care recomandă renaturalizarea cursurilor de apă.
Efectele ecologice ale investiţiei sînt pe cît de dramatice, pe atît de interesante. Betonarea malurilor rîului şi desfiinţarea unor insule pun cele cîteva vieţuitoare răzleţe mai întîi pe fugă, iar apoi în faţa provocărilor şi a oportunităţilor vieţii urbane (în imagine o familie de Anas platyrhynchos în plin proces de adaptare în apropierea unei deversări neepurate a canalizării menajere).

În 2020, Cluj Napoca doreşte să devină Capitală Culturală Europeană.