Ce ascund personajele filmului spaniol Tapas, în regia lui José Corbacho şi Juan Cruz? Un mozaic de povestioare ale locuitorilor obişnuiti din Barcelona, ce se învârt (la propriu şi la figurat) în jurul localului deţinut de Lolo – locul unde se pot servi „tapas” (aperitiv tradiţional spaniol), dar unde se poate face şi mică contrabandă (bătrânica pe nume Conchi ar putea fi desemnată drept cel mai original şi simpatic dealer), discuta despre Bruce Lee sau despre cum poate un chinez răspunde numelui de Rosalía (soţia proprietarului îşi ia brusc vacanţă, iar acesta trebuie să ascundă – o altă referinţă pentru titlul filmului: verbul „tapar” înseamnă „a tăinui” – dezertarea pentru ca orgoliul să nu îi fie vătămat în ochii clientelei). Alte două personaje (Raquel, vânzătoarea divorţată şi César, adolsecentul angajat la supermarket) încep o relaţie sexuală ce pare să devină ceva mai mult, în ciuda relaţiei pe internet pe care Raquel o are cu un argentinian. Poate cea mai sensibilă dintre poveştile filmului este cea a cuplului Conchi – Mariano, ajuns la bătrâneţe, dar care încearcă să păstreze frumuseţea şi candoarea ultimelor momente petrecute împreună (Mariano, bolnav de cancer, nu îşi doreşte prelungirea suferinţei ce ar transforma imaginea sa în ochii Conchitei). Mai mult dramă decât comedie, dar cu un umor subtil şi potrivit, colajul din Tapas funcţionează şi mă convinge că secţiunea Panorama a festivalului are destule titluri ce merită văzute.
Verdict: Thumbs up.
Sorry, comments are closed for this post.