Titlul e subtil. Godard a declarat, la un moment dat, teribilist si francez, ca „all you need to make a film is a girl and a gun”. Asta e premisa cu care am intrat la proiectie.

In primul rand, e intr-adevar vorba despre istorie. A cinematografului.

Intr-un un colaj de bucati din pelicule de film mut, salvate dintr-un muzeu al cinematografiei. Cu texte din Platon, Sappho si Hesiod. Suna pretentios si artsy insa e, totodata, trippy si atmosferic.

In teorie, e vorba despre o reasumare/resemantizare postmoderna a unor instantanee de film mut, cu valoare estetica… metavizuala, sa zicem. Practic, e vorba de un videoclip de doua ore pe muzica pseudopsihedelica. Probabil necesita o anumita stare. Anumite substante. E genul de experiment care-ar putea foarte bine sa decoreze un perete alb din Tate Modern. Nu ma incanta, insa, intr-o sala de film.

Si ma simt pacalit. Cu Godard ce-au avut? Merita asta, pentru Histoires du cinema?