La deschiderea TIFF de anul trecut mă uitam prin sală să văd reacţia spectatorilor în plină vizionare a lui Funny Games. Oameni care veniseră la cinema pentru că lansarea TIFF e un eveniment monden, ajunseseră în faţa disecţiei comodităţii şi obiceiurilor burgheze (re)gîndită de Michael Haneke (pentru SUA). În spatele meu erau trei doamne debusolate, se întrebau cît o mai fi din film, se întrebau ce caută ele în povestea asta, dar, de ruşine poate, nu se încumetau să părăsească sala. Anul acesta lucrurile au stat mult mai bine, demarajul TIFFului fiind asigurat de un film uşor şi plăcut, care şi atunci cînd e interesant de psihologia unei epoci, voalează istorioara sub un strat fin de umor.

Amintiri din Epoca de Aur e un proiect omnibus gîndit de Cristian Mungiu, produs de Mungiu şi Oleg Mutu, în care autorul român şi-a invitat colegii de generaţie într-ale regiei să rememoreze cîte o legendă urbană din comunismul tîrziu autohton. Şase scurtmetraje, realizate de Ioana Uricaru, Răzvan Mărculescu, Hanno Hofer, Constantin Popescu şi Cristian Mungiu. Diferenţa între filme nu aş face-o valoric (în ceea ce propune fiecare film, rezultatul e meritoriu), ci după miza sentimentală vizibilă în poveste. Trei filme se întorc cu mult umor în anii optzeci. Unul înfăţişează pregătirile dintr-o comună pentru a întîmpina cumsecade o coloană oficială aflată în vizită de lucru în teritoriu, altul înfăţişează destoinicia unui activist pelcat să alfabetizeze o zonă uitată de lume din Ardeal, altul transformă un porc de Crăciun într-o veritabilă bombă artizanală. Celelalte trei filme sînt mai degraba eseuri de psihologie sub comunism (însă nicio clipă nu-şi pierd umorul). Unul vorbeşte despre stresul inerent meseriei de fotograf la Scînteia, altul despre matrapazlîcurile pe care le face un şofer la Avicola pentru a intra în graţiile unei hangiţe, altul vorbeşte despre poantele gîndite de tineri pentru a cîştiga bani de pe urma naivităţii conaţionalilor. Filmul merită văzut!

Mai multe despre prima zi de TIFF puteţi citi pe LiterNet.

P.S. – în seara aceasta rulează în Cinema City Night on Earth, un film de Jim Jarmush. Dacă nu l-aţi văzut, nu-l rataţi. Filmul prezintă cinci întîmplări care se petrec în acelaşi timp în diverse colţuri ale lumii. Povestea din Roma, unde Roberto Benigni face o confesiune unui preot, e demenţială. În viaţă, oricind vă veţi aminti de ea, vă va binedispune!