Celălalt Cluj Publicat de doho in 23 April 2014

lacuri0

În România postdecembristă mașina personală a fost un simbol al statutului social, nu doar al deplasării presupus eficiente în oraș. De câteva decenii în Occident, în special în Europa de Vest, traficul auto urban este contestat ca mijloc sustenabil de deplasare, iar de la sfârșitul anilor 1960 încep să se creeze spații pietonale în centrele orașelor mari. În deceniile următoare a urmat crearea unei infrastructuri bicicliste și pietonale la nivelul întregilor orașe, iar alergarea de masă, joggingul, a devenit un cult al vieții sănătoase. În ultimii cinci ani, poate din cauza crizei economice care cere o schimbare de paradigmă economică și o renunțare lentă la dependența de combustibili fosili, marile orașe din România se sincronizează cu trenduri apărute în urmă cu aproape jumătate de secol în Vest. Este un decalaj pe care îl putem depăși dacă învățăm din greșelile urbanistice ale Occidentului și metodele lor practice de rezolvare a traficului urban prin dezvoltarea transportului de masă și a celui alternativ. Miza Celuilalt Cluj este creșterea calității vieții într-un oraș schimonosit de huruitul traficului auto, înghesuit între dealuri, ocupat de mașini, atât pe carosabil cât și pe trotuar. Mai jos găsiți un material compozit, cu relatări personale intercalate cu planșele din broșura Celălalt Cluj și cu un comunicat de presă, care era nițel cam sec pentru slicker.

lacuri1 Urbaniști, membri ai mediului asociativ, studenți de la trei universități ale orașului etc. am propus autorităților amenajarea a trei trasee de anvergură pentru pietoni, cicliști și alergători în cadrul proiectului Cluj, Capitală Europeană a Tineretului (2015). Cele trei trasee pietonale sunt în jurul zonei Între Lacuri, unde primăria a acceptat cel mai mare parc al orașului, în zona Hașdeu și a campusului USAMV, dar și în arealul Pădurii Hoia și a râului Someș.

Eu sunt legat emoțional de toate aceste trasee. Ca alergător sunt familiarizat cu Pădurea Hoia de la 10 ani de când antrenorul de atletism ne aducea la alergare în preajma Clujului și în Munții Apuseni. Cum clubul de atletism era în Grigorescu, iar antrenamentele le făceam și în Babeș sau pe stadion, am cunoscut de mic cu malul Someșului și pădurea pe care o exploram în alergări de grup, de la 3-4 persoane la 20, ciripind zgomotos în timp ce alergam. La vreo 11 ani m-am și rătăcit alergând prin Hoia și am ajuns noaptea la vreo 30 de km de Cluj, într-un sat de unde m-a dus un nene înapoi.

lacuri2Experiența legată de campusul USAMV e mai recentă. Eram interesat ca ciclist să ocolesc traficul auto masiv din Mănăștur și am început să vizitez arealul acesta verde și cu clădiri universitare vechi, altele noi și cochete. Chiar dacă nu a fost deschis campusul publicului larg, a fost deschis la sugestia mea Parcul Iuliu Prodan, care e un loc bun de alergare pentru amatorii de alergare montană, mai ales că panta simulează bine condițiile de concurs. Dar Parcul Între Lacuri are potențialul pentru cea mai relevantă apropriere publică pentru că estul orașului este văduvit de spații verzi. Odată ce primăria va demara negocieri ample cu locuitorii cartierelor învecinate, cu investitori privați și cu proprietarii privați, așa cum a promis în urma presiunilor noastre din petiții și evenimente stradale, vom asista și contribui la crearea celui mai semnificativ spațiu public al orașului.

„Tema spaţiului public a luat amploare în Clujul ultimilor ani. În mod surprinzător şi salutar, cea mai activă preocupare pentru calitatea mediului urban nonprofit depăşeşte treptat zona oficială, cea a administraţiei locale, a instituţiilor responsabile şi a profesioniştilor. Evenimente şi mişcări cum sunt marşul bicicliştilor, Critical Mass, evenimente în zona verde La Terenuri (Mănăștur), concursuri de alergare, SOS Lacurile Gheorgheni, Zilele Arhitecturii, chiar seria de proteste stradale din 2013, cresc în intensitate şi demonstrează, împreună, un singur lucru: nevoia de spaţiu public în Cluj.

lacuri3Dincolo de asta, calitatea parcursului pietonal şi velo prin oraş este un lucru cu care toţi clujenii se confruntă zilnic şi, din acest motiv, ea trebuie îmbunătăţită. Momentul 2015 – Cluj, Capitala Tineretului este o oportunitate, chiar dacă nu un scop în sine, pentru a mai face un pas în această direcţie: cea a unui Cluj, să-i spunem, walkable. Inspirat şi încurajat de toate acestea, Workshop-ul Celălalt Cluj caută răspunsuri la întrebarea: cum poate fi produs spaţiu public într-un oraş pitoresc, dar cu resurse limitate şi dominat de maşini?”, spune Tiberiu Ciolacu, arhitect în firma de urbanism Planwerk și unul dintre coordonatorii workshop-ului.

La o prezentare în cadrul primăriei a rezultatelor workshop-ului, la care au venit doar două persoane din aparatul de comunicare, Tiberiu Ciolacu a subliniat că orașul este „prea fragmentat din punct de vedere pietonal și ciclistic”. El crede că prin măsuri minimale, cele trei trasee pot fi amenajate în 2015 ca primi pași pentru a dezvolta ulterior o rețea pietonală și ciclistă la nivelul orașului pentru care militează Clubul de Cicloturism, în special Radu Mititean, de două decenii și aderenții critical mass de câțiva ani. Lor ar trebui să li se adauge și alergătorii, mai ales că Maratonul Clujului și alte competiții demonstrează că sunt câteva mii la nivelul orașului.

lacuri4

„Traseele studiate au fost foarte bine selectate, creând o rețea pietonală și velo necesară acestui oraș. Intervențiile sunt minime și generează costuri reduse, atrăgând atenția asupra zonelor, ca mai apoi să se realizeze o restructurare mult mai aprofundată a siturilor studiate. Axa Hașdeu-USAMV necesită o revizuire din perspectiva pietonului, fiind principalul traseu utilizat de studenți. În urma studiilor, am ajuns la concluzia că prin utilizarea spațiului conform nomelor, ce iau în calcul lățimea carosabilului și trotuarul, zona poate fi reamenajată astfel încât necesitățile ambelor categorii să fie respectate. De asemenea, Între Lacuri reprezintă o zonă verde prețioasă pentru Cluj, de neegalat la ora actuală. Propunerile rezultate redau această zonă comunității și încurajează o atitudine mult mai profesională vizavi de potențialul ei”, crede Paula Tripon, studentă în anul IV la Peisagistică în cadrul USAMV.

hasdeu0Toate traseele sunt relevante din cauza poziționării diverse. Traseul din pădurea Hoia se leagă atât de Someș cât și de parcurile orașului. Iar propunerea pentru amenajarea zonei de lângă statuia legendară a păstorului Donat, care ar fi salvat orașul de turci datorită fugii sale iuți, este mai adecvată decât reamplasarea statuii în Muzeul Satului sau în altă locație dacă primăria și proprietarii ajung la o înțelegere în ideea de a folosi o bucată din teren pentru a ajunge la statuie și la panorama orașului. Sunt necesare și negocieri între primărie și USAMV pentru a deschide campusul pentru clujeni, așa cum am propus mai demult. USAMV este finanțată public, din banii contribuabililor, iar accesul în campus nu ar trebui interzis, așa cum mi s-a întâmplat din nou ieri, ci, dimpotrivă, atrași locuitorii orașului și turiștii să pătrundă în campus pentru a atrage ulterior studenți la facultățile de agronomie și medicină veterinară.

hasdeu1Iar între lacuri îmi imaginez un parc amenajat minim invaziv, fără betoane, fără jucării de plastic, fără parc de distracții. Un spațiu verde cu alei de pământ și din material compozit în care oamenii se pot plimba tihnit, pot pescui la unul dintre cele patru lacuri, pot alerga și pot veni cu bicicleta, iar iarna să se dea cu patinele. Ana-Maria Cosma, studentă în anul III la Arhitectură, îmi spune că la workshop i-a plăcut zona pentru că „am descoperit o parte a Clujului pe care n-o știam. A trecut o vreme de când n-am mai mers cu bița și am văzut cât de dificil e”. Avea dreptate, de la lacul de lângă Iulius nu sunt legături cu următorul de la 150 de metri distanță, iar după depășirea celui de-al doilea lac se pătrundea dificil în spațiul pepinierei RADP din cauza molozului aruncat de constructorii cartierului Armatei. Apoi, în pepinieră nu se putea pătrunde în apropierea cartodromului din cauza haitei de câini din apropierea portarului pepinierei. Dacă haita de câini ar fi instruită să nu mai atace cetățenii care intră în fosta pepinieră, doar cu o minimă amenajare mii de clujeni ar putea pătrunde în acest spațiu desfășurat pe zeci de hectare și doar la câteva sute de metri de blocurile orașului.

hasdeu2

 

Cum strategia Clujului în intervalul 2014-2020 pune accentul pe calitatea vieții în oraș, iar unul dintre minusurile recunoscute ale strategiei constă în lipsa de spații verzi de anvergură și a unei infrastructuri pietonale și cicliste a orașului. Până în 2015, o bună parte dintre propuneri pot să fie implementate, dar pentru ca acest lucru să se întâmple e nevoie de un angajament ferm al autorităților că sănătatea clujenilor și dezvoltarea unui trafic alternativ sunt priorități administrative și nu retorică politică. Investițiile în sănătate de acest fel sunt minime, căci alergarea este cel mai ieftin sport, fiind nevoie doar de o pereche bună de adidași (și de voință!), iar traficul alternativ, cu bicicleta, este o variantă dovedită ca fiind mai sustenabilă pe distanțe mici și medii în orașe în raport cu mașina personală.

 

hasdeu4

 

Workshop-ul Celălalt Cluj a fost organizat de Federația SHARE Cluj-Napoca și Asociația Studenților Arhitecți Cluj și coordonat de Planwerk, iar printre colaboratori s-au numărat Clubul de Cicloturism Napoca și grupul civic de inițiativă Societate Organizată Sustenabil (SOS). În urma atelierului urbanistic la care au participat studenți de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism (FAU), de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) și de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF), a fost lansată broșura Celălalt Cluj. Trei trasee pentru oameni și biciclete: http://issuu.com/planwerk/docs/celalalt_cluj

Jurnal de alergător (16)

 

 

hoia3hoia2

hoia1

hoia0hoia4hoia5hoia6

+5
  

Friday, I’m in Love: Joan As Police Woman Publicat de alexandra pacurar in 18 April 2014

joan-police2

Bună ziua, dragii mei şi bine aţi venit la Friday, I’m in Love! Azi o avem invitată pe Joan Wasser, cunoscută sub numele de Joan As Police Woman, care are 4 albume la activ, a colaborat cu Rufus Wainwright şi Antony and the Johnsons şi a fost iubita lui Jeff Buckley, până în momentul tragicului accident.

Cu noul ei album, The Classic, Joan aduce tribut clasicilor artişti soul şi R&B din anii ’70, iar multe din piese au un vibe pozitiv, sunt ritmate şi funky. Nu e şi cazul piesei pe care v-o propun azi, Get Direct fiind o baladă uşoară, ce pune în valoare vocea artistei, voce cu care ar putea foarte uşor face concurenţă lui Amy Winehouse sau Joss Stone. „Let’s get personal, let’s get direct, let’s get experimental” ne spune ea, printre alte versuri ce au de-a face cu relaţii, iubire, fericire şi posesie.

Vă las alături de Joan As Police Woman şi vă mai urez, acum în preajma sărbătorilor, iubiţi-vă-ţi mulţi!

P.S: Nu uitaţi că diseară ne vedem la concert Mick Harvey!

 

0
  

Thursdayrated: Grafton Primary Publicat de cosmin muresan in 17 April 2014

grafton primary

Hello! Nu am uitat de Thursdayrated și chiar intenționam să vă spun mai mult azi despre Grafton Primary, însă, din păcate, am predare și alte activități conexe și dacă vi se par interesanți, sigur o să-i descoperiți voi.

Țin totuși să îi mulțumesc maestrului Bogdan Bretoiu că m-a înluminat în privința lor.

Sper să vă cadă bine. Dați mai departe. Un weekend splendid!

0
  

Când e fericirea posibilă? @ tranzit. ro/Cluj Publicat de silviu medesan in 16 April 2014

17 April 2014

 

19 May 2014


h.arta_ro

tranzit. ro prezintă:
Când e fericirea posibilă? - expoziție a grupului h.arta

Vernisaj: Joi, 17 aprilie 2014, ora 19:00
Str. Brassai Sámuel, nr. 5, Cluj-Napoca

Este fericirea o chestiune individuală, este ea posibilă în vecinătatea nefericirii altora? Într-un context în care discursuri de extremă dreaptă capătă tot mai multă vizibilitate în spaţiul public, în care intruziunea capitalului în toate aspectele societăţii este tot mai pregnantă, în care drepturi inalienabile precum cel la apă şi aer nepoluate sunt pierdute, în care extrema lipsă de respect faţă de viaţă devine acceptabilă, cum poate fi depăşită ideea fericirii ca prescripţie, fericirii ca îndatorire a individului neoliberal? Proiectul analizează promovarea violenţei, eliminarea şi ascunderea celor nefericiţi, dublele standarde, transformarea disperării şi sărăciei în vini ale individului, într-o societate în care cuvântul „fericire” ne urmăreşte de pe panouri publicitare, din mass media, din normele vieţii cotidiene. (h.arta)

Grupul h.arta este format din trei artiste (Maria Crista, Anca Gyemant şi Rodica Tache) interesate de subiecte cum ar fi producerea cunoaşterii, modele de educaţie alternativă care au o perspectivă feministă, de crearea unor noi spaţii pentru exprimare şi acţiune politică. Proiectele lor sunt, de cele mai multe ori, bazate pe colaborare, artistele lucrând adesea împreună cu alţi artişti/te, activişti/te, şcoli, etc.

Expoziția Când e fericirea posibilă? face parte din seria proiectelor prezentate la Cluj în cadrul programului Ficțiune, Retorică, Fapte.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 17 aprilie – 19 mai 2014, de luni până vineri între orele 15:00 – 18:00.

Partenerul principal al tranzit. ro este Fundația ERSTE.

0
  

Friday, I’m in Love: Mick Harvey Publicat de alexandra pacurar in 11 April 2014

harvey

Bună ziua şi bine v-am regăsit la Friday, I’m in Love. În ultimul timp se simte lipsa de concerte mari în Cluj, dar peste fix o săptămână vom avea parte de concertul Mick Harvey de la care nu aveţi voie să lipsiţi. Eu l-am pierdut pe Blixa la Bucureşti şi nu voi face aceeaşi greşeală cu un alt (fost) apropiat al lui Nick Cave. Chiar dacă nu-s de acord că de fiecare dată când se vorbeşte de Mick Harvey, acesta este prezentat în relaţie cu Nick Cave, sugerându-se o lipsă de identitate proprie pe care în mod clar o are, e o strategie bună să chemi lumea la concert la „ală de a cântat mult cu Nick Cave”. Aşa, poate o să vină.

Albumul din 2007, Two of Diamonds este alcătuit în mare parte de cover-uri, dar printre acestea se strecoară şi vreo două piese compuse de Mick Harvey, cea pe care v-o propun astăzi fiind Little Star. „Little Star” e o frumoasă poezioară pe muzică (un pian şi o chitară ce se repetă) şi spune o poveste de dragoste scurtă, intensă şi plină de semnificaţii mai mult implicite decât explicite. O astfel de iubire odată terminată, e imposibil de retrăit, în schimb, această piesă poate fi pusă pe repeat şi savurată din nou şi din nou, ceea ce eu am şi facut zilele astea.

Vă las alături de sclipitoarea „Little Star”, şi vă reamintesc că până la concert când vom fi serioşi şi mai întunecaţi, ne distrăm diseară pe cea mai veselă muzică din ’70 până azi, la POPOCATÉPETL. Iubiţi-vă-ţi mulţi!

+1
  

Thursdayrated: Son Lux Publicat de cosmin muresan in 10 April 2014

SonLux64Mallory-Talty-Stereoscope-Photography2

Soare cu dinți zilele astea la Cluj-Napoca… Las’că vine weekendul, vorba celor de la The Sounds: „I live for the weekend, baby!”.

Astăzi vi-l prezint succint pe Ryan Lott, cunoscut sub numele de scenă Son Lux, un artist american ce se flendurește prin New York în majoritatea timpului, propunerile lui fiind ceva hip hop, trip hop și post-rock. Am înțeles că în perioada asta e la modă postul. Așadar, individul ăsta, între 2007 și 2012 compune coloana sonoră pentru diverse spoturi publicitare, după care, rămânând și cu această îndeletnicire, începe să producă și să lanseze albume, înregistrând succes considerabil atât la public cât și la critică. Face parte din trio-ul hip hop „Sisyphus”, alături de Serengeti și Sufjan Stevens. Materialul lor de debut se numește „Sisyphus”, și a apărut pe piață în 18 martie 2014.

Vă las cu „Alternate World”, piesă apărută pe cel mai recent LP, „Lanterns” (2013).

Sper să vă cadă bine. Dați mai departe. Un weekend splendid, și nu uitați de POPOCATÉPETL, mâine seară de la zece, la Casa TIFF.

0
  

► Ascultă Live LauschBox Radio – Earnovating Radio! Publicat de silviu medesan in 10 April 2014

1 April 2014

 

1 April 2021


lauschbox radio

^click^

+26
  

Going Twomblysh, Woolish, Foolish @ Galeria Sabot (FdP) Publicat de silviu medesan in 08 April 2014

11 April 2014



botis

RĂZVAN BOTIȘ: Going Twomblysh, Woolish, Foolish [via scribblings / toward normcore]

Opening : friday 11 April (open until17 May)
Starts at 19:00 · Ends at 20:00
Sabot gallery [59-61 Henri Barbusse str., Cluj, Romania]

“As emulation, appropriation, pastiche – you name it – have been exposed, lost their pompous aura and became tools, means of redistributing cultural artifacts, I become more and more concerned in turning my balldress into a well-worn coat. Is anybody else doing the same out there? It doesn’t really matter, as I can prove quite genuine desires: I will arrest, abuse, and pervert their hip.
Now, let’s dance on mtv-hits-modern-manele mashups and pretend we are all moving fashion-forward. With obsolete grace.”

Born in 1984 in Brașov, Romania, Răzvan Botiș lives and works in Cluj-Napoca. He graduated from the University of Art and Design in Cluj (MA in Ceramics) in 2009. Previous exhibitions include “Hotspot Cluj – New Romanian Art”, Arken Museum, Denmark; “November Remember September”, Künstlerhaus Schloß Balmoral, Germany; “European Travelers, Art from Cluj Today”, Mucsarnok Kunsthalle Budapest, Hungary; “Trying to purchase what I once wanted to forget”, Krinzinger Projekte, Vienna, Austria.

0
  

SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL LA OPERA MAGHIARĂ CLUJ Publicat de dell in 07 April 2014

7 April 2014

 

11 April 2014


_DSC0197

Concert educativ cu “Petrică şi lupul” de Serghei Prokofiev

marţi, 8 aprilie, ora 10

Sîntem în faţa unei iniţiative demnă de toată lauda, o iniţiativă de  a face cunoscută o lucrare muzicală de referinţă pentru componistica rusă, dar şi de a atrage copiii spre sala de spectacol. Este genul de spectacole Vă place opera?, gen abandonat de multe instituţii de profil din ţară, din păcate, gen care familiarizează publicul, de toate vîrstele,  cu titluri reprezentative, compozitori, interpreţi, arta costumului, a machiajului, orchestră, cor şi ansamblu coregrafic.

Luna aprilie, programează două asemenea spectacole, Petrică şi lupul, respectiv Ali Baba şi vreo patruzeci de hoţi (joi, 10 aprilie, ora 11).

Serghei Prokofiev (1891 – 1953) este considerat la ora actuală ca fiind unul dintre cei mai importanţi şi reprezentativi compozitori ruşi ai tuturor timpurilor. Rămîn spiritualităţii pagini memorabile cum sînt baletele Romeo şi Julieta, Cenuşăreasa, Povestea despre măscărici, operele Război şi Pace şi Jucătorul, muzica la filmele Alexandru Nevskiy sau Ivan cel Groaznic, concertele pentru pian, simfonii şi nu în ultimul rînd, povestea simfonică Petrică şi lupul.

Prokofiev compune Petrică şi lupul în 1963, la solicitarea Nataliei Sats, directoarea Teatrului Muzical pentru Copii, Moscova. Premiera are loc în 1936, 2 mai, Petrică şi lupul bucurîndu-se de aprecieri de la bun început, de interes din partea copiilor ţi nu numai. Firesc dacă ne gîndim la poveste şi la modul ei de transpunere muzicală. Există un Povestitor, Există şi personaje pitoreşti, fiecărui personaj corespunzîndu-i o temă muzicală interpretată de un anumit instrument. Să fac prezentările : Petrică corzile; Buniculfagotul; Păsăricaflautul; Răţuşca oboiul; Motanul clarinetul; Lupulcornii francezi; Vînătorii instrumentele de percuţie.

Povestea începe într-o dimineaţă, cînd Petrică deschide poarta pentru a intra în împărăţia naturii. Dialogurile sînt vii, captează atenţia de la primele acorduri şi desigur, plac. Important este şi faptul că Petrică şi lupul este şi rămîne o poveste muzicală pentru toate vîrstele. Pe scena Operei Maghiare Cluj-Napoca povestea este ‘spusă’ de Horvath Jozsef (dirijor) şi Vass Laczko Robert (Povestitorul), respectiv de orchestră.

Ali Baba şi vreo patruzeci de hoţi (joi, 10 aprilie, ora 11) de Venczel Peter şi Moravetz Levente, este un titlu cunoscut, jucat cu săli pline de fiecare dată. Succesul este dat de excelenta muzică orientală, de o exuberanţă şi o vitalitate ieşite din comun. Linia melodică este bine evidenţiată de coregrafie, tehnici de machiaj, stiluri de dans oriental, accesorii variate (voal, evantaie, săbii,…), vestimentaţie, toate la un loc introducîndu-ne în atmosfera plină de farmec a celor 1001 şi poveşti. Şi Ali Baba şi cei 40 de hoţi este una dintre ele, rămîne povestea care ocupă un loc privilegiat.

Regia este semnată de Moravetz Levente; scenografia Venczel Attila; costume – Veronica Vancea; coregrafia – Devenyi Ildiko, asistent coregraf – Gabriela P. Rusu; dirijor – Kulcsar Szabolcs; în distribuţie : Adam Janos, Veress Orsolya, Gergely Elek, Madarasz Lorant, Hary Judit, Covacinschi Yolanda, Szilagyi Janos, Rigmaniyi Istvan, Varga Attila, Sipos Laszlo, Manyoki Laszlo, Jakab Zoltan, Veress Laszlo.

0